Ministerul Apărării şi Ministerul de Interne au transmis, marţi, precizări despre Programul „Sistem armament individual tip NATO” din cadrul SAFE, reprezentanţii MApN explicând că cerinţele operaţionale au fost formulate exclusiv în funcţie de nevoile Armatei şi nu au fost modificate de la stabilirea şi aprobarea lor. Oficialii MAI au explicat că pentru a gestiona partea de program care le revine a fost încheiat un Acord de asociere de autorităţi contractante între Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Contractul nu a fost încă încheiat, întrucât reprezentanţii Asocierii au formulat o serie de solicitări suplimentare de clarificare cu privire la datele şi rezultatele rapoartelor tehnice de conformitate depuse de furnizor, transmite News.ro.
„În luna decembrie 2025, Ministerul Apărării Naţionale a definit şi transmis către Cancelaria Prim-Ministrului şi Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului cerinţele operaţionale aferente categoriilor de armament pentru care instituţia este beneficiar. Aceste cerinţe au fost aprobate de Consiliul de Supraveghere a Cerinţelor şi au rămas neschimbate pe întreaga durată a procesului, nu au suferit nicio modificare până la încheierea procedurilor de negociere. Cerinţele operaţionale au fost formulate exclusiv în funcţie de nevoile Armatei României şi au avut un caracter general, astfel încât să poată fi îndeplinite de mai mulţi producători existenţi pe piaţă”, au transmis, marţi, oficialii Ministerului Apărării, într-un comunicat de presă.
Potrivit acestora, caracteristicile nu au fost construite în jurul unui anumit produs, producător sau operator economic şi nu au avut ca efect restrângerea concurenţei.
În baza acestor cerinţe operaţionale, Ministerul Apărării Naţionale prcizează că a elaborat şi aprobat intern specificaţiile tehnice exclusiv pentru categoriile de armament destinate structurilor proprii ale MApN, respectiv:
– Pistol cal. 9 mm;
– Armă de asalt cal. 5,56 mm (în versiune cu ţeavă scurtă şi lungă);
– Aruncător cal. 40 mm cu posibilitatea ataşării la arma de asalt;
– Mitralieră uşoară de sprijin cal. 5,56 mm;
– Mitralieră cal. 7,62 mm;
– Sistem sniper cal. 7,62 mm (semiautomat).
„Subliniem faptul că specificaţiile tehnice elaborate de MApN nu fac trimitere la niciun producător şi nu conţin cerinţe restrictive care să favorizeze sau să conducă la selectarea unui anumit operator economic. Acestea au fost fundamentate exclusiv pe baza necesităţilor operaţionale ale beneficiarului militar”, se mai arată în comuniatul MApN.
Instituţia transmite că armamentul calibru 4,6 mm şi 6,8 mm nu sunt destinate Ministerului Apărării Naţionale, acestea reprezentând cerinţe formulate de alte instituţii din cadrul Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională.
„Totodată, Ministerul Apărării Naţionale nu a avut ca cerinţă operaţională şi nu achiziţionează muniţie în cadrul acestui program. Pe parcursul întregului proces, aşa cum reiese din documentaţia oficială, MApN nu a modificat cerinţele aprobate în decembrie 2025 şi nu a introdus cerinţe suplimentare care să influenţeze desfăşurarea procedurii de achiziţie sau să favorizeze vreun participant. Documentele elaborate de Minister au fost analizate şi aprobate în conformitate cu procedurile interne, inclusiv la nivelul Consiliului pentru Achiziţii, şi au fost realizate în aplicarea deciziilor adoptate de grupul de lucru interinstituţional coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului, precum şi a hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, au mai transmis oficialii Ministerului Apărării.
Aceştia menţionează că Ministerul Apărării Naţionale nu a avut atribuţii şi nu a fost implicat în stabilirea cerinţelor de cooperare industrială aplicabile programului.
La rândul lor, oficialii Ministerului Afacerilor Interne au transmis precizări cu privire la componentele care le revin în cadrul proiectului respectiv.
„Pentru această achiziţie a fost încheiat un Acord de asociere de autorităţi contractante între Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Activităţile aferente procedurii s-au desfăşurat sub coordonarea Ministerului Apărării Naţionale până la data de 13 mai a.c., ulterior coordonarea fiind transferată Ministerului Afacerilor Interne”, arată MAI, marţi, într-un comunicat de presă.
Instituţia explică faptul că deciziile comisiei de evaluare se fundamentează pe evaluările tehnice, juridice şi operaţionale ale tuturor reprezentanţilor instituţiilor membre ale Acordului de asociere.
„Contractul privind achiziţia Sistemelor de Armament Individual de infanterie tip NATO şi Muniţie nu a fost încă încheiat, procedura continuând potrivit procedurilor de lucru şi regulilor Comisiei Europene emise pentru aplicarea Regulamentului SAFE (UE) nr. 2025/1106. În cadrul rundelor de discuţii şi analize desfăşurate în şedinţele comisiei de evaluare din data de 30.05.2026, reprezentanţii Asocierii au formulat o serie de solicitări suplimentare de clarificare cu privire la datele şi rezultatele rapoartelor tehnice de conformitate depuse de furnizor. Aceste elemente sunt analizate de reprezentanţii instituţiilor din Sistemul Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională, în vederea continuării procedurii în condiţii de legalitate, rigoare tehnică şi responsabilitate instituţională”, se arată în comunicatul de presă al MAI.
Totodată, arată instituţia citată, la data de 30.05.2026, a fost încheiat Acordul de cooperare industrială, prin care furnizorul şi MEDAT au agreat condiţiile de localizare a producţiei reperelor care fac obiectul contractului în proporţie de peste 65% în România, în cadrul filialelor CN Romarm.
„Pentru arma de asalt de 5.56 mm, pistolul de 9 mm, pistolul semiautomat de 9 mm şi aruncătorul de grenade de 40 mm, localizarea producţiei va fi în proporţie de 100% în România. Obiectivul instituţiilor din cadrul Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională rămâne finalizarea procedurii în conformitate cu regulile naţionale şi europene aplicabile, cu respectarea cerinţelor tehnice, juridice şi operaţionale aferente unei achiziţii de importanţă strategică”, mai arată oficialii MAI.
România a obţinut a doua cea mai mare alocare din cadrul Programului „Acţiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), de peste 16,6 miliarde euro, după Polonia.
Accesarea Instrumentului SAFE este coordonată de Guvernul României, prin Cancelaria Prim-Ministrului, care gestionează relaţia cu Comisia Europeană, cooperarea cu statele eligibile şi planurile de investiţii. Pentru coordonarea, sincronizarea şi implementarea Instrumentului SAFE a fost constituit un Grup de lucru interinstituţional, condus de şeful Cancelariei Prim-Ministrului, cu participarea mai multor autorităţi publice, inclusiv Ministerul Apărării Naţionale, Administraţia Prezidenţială, Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanţelor şi Serviciul Român de Informaţii.
Implementarea Instrumentului SAFE se realizează în baza OUG nr. 62/2025, care stabileşte cadrul naţional pentru accesarea finanţării destinate achiziţiei de produse din domeniul apărării şi consolidării capacităţilor industriale relevante.
Editor : A.C.