Douăzeci de milioane de catolici au contribuit la readucerea lui Donald Trump la Casa Albă. Credincioșii i-au rămas loiali în timpul scandalurilor anterioare, dar un conflict cu suveranul pontif este cu totul altceva, scrie The Times, care a vorbit cu susținători ai președintelui american despre războiul din Iran și declarațiile lui la adresa șefului Bisericii Catolice.
Shane Schaetzel a votat pentru Donald Trump de trei ori: în 2016, din nou în 2020 și în 2024. Timp de ani de zile, bărbatul, un catolic practicant, și-a apărat cu înverșunare președintele de criticile legate de credința și caracterul acestuia. Până săptămâna aceasta, când s-a săturat.
„Am fost foarte răbdător și foarte echilibrat în ceea ce privește conflictul izbucnit între el și papa”, a spus Schaetzel, un scriitor în vârstă de 55 de ani din Missouri. „Totuși, asta e prea mult. Donald Trump tocmai mi-a pierdut sprijinul.”
Luni, Schaetzel și-a anulat abonamentul la platforma media a lui Trump, Truth Social, unde președintele l-a criticat pe papa Leon al XIV-lea și a postat o imagine generată de IA în care apărea ca o figură asemănătoare lui Hristos. Schaetzel a decis, de asemenea, să vândă toate acțiunile legate de diversele afaceri ale lui Trump.
„Din fericire, Donald Trump nu va mai candida în 2028, așa că nu trebuie să-mi fac griji că aș vota pentru el”, a spus bărbatul, un evanghelic convertit la catolicism.
Imaginea lui Trump îmbrăcat în veșminte biblice, îngrijind bolnavi, a stârnit critici rapide, în special în rândul susținătorilor creștini ai mișcării „Make America Great Again” (MAGA), care i-au rămas loiali cu fermitate pe parcursul scandalurilor anterioare.
Ca un semn al intensității sentimentelor din rândul nucleului bazei sale electorale, Trump a făcut ceva ce detestă să facă: și-a șters postarea și a susținut că a fost interpretată greșit.
Leon, primul pontif născut în America, care conduce cei 1,4 miliarde de catolici din lume, s-a pronunțat în ultimele săptămâni împotriva războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, condamnând „violența absurdă și inumană” declanșată de luptele armate.
El a denunțat anterior tratamentul dur aplicat migranților fără documente și necesitatea unor limite morale ale puterii — critici abia voalate la adresa celui de-al doilea mandat al lui Trump, care au început să devină incomode pentru mulți dintre cei 20 de milioane de catolici care l-au votat.
Citește și:
„Papa face exact ceea ce ar trebui să facă un papă – îi provoacă pe liderii Occidentului creștin să acționeze ca niște creștini”, a spus Schaetzel. „El nu a fost primul lider american criticat de papă și nu va fi ultimul. Aș fi apreciat o mai mare reținere din partea președintelui.”
John Yep, cofondatorul organizației conservatoare Catholics for Catholics, cu sediul în Arizona, care a organizat gale de rugăciune la stațiunea Mar-a-Lago a lui Trump, a văzut postarea de pe Truth Social nu ca pe o anomalie, ci ca parte a unui „model îngrijorător” mai larg, care testa limitele sprijinului acordat acestuia.
„La Casa Albă, în Săptămâna Mare, pastorul lui Trump a rostit o rugăciune spunând: «Orice ai face, Dumnezeu te va binecuvânta.» Ei bine, este evident că este un lucru foarte periculos de spus”, a spus Yep. „Apoi, în dimineața de Paște – cea mai sacră zi pentru creștinii din întreaga lume – a continuat cu acea tiradă vulgară în care a atacat Iranul. Cred că este sănătos ca credincioșii catolicii să reacționeze la asta. Poate că îl susținem pe Trump, dar nu îl venerăm ca pe un Dumnezeu.”
Jayme Leagh Franklin, o mamă care conduce revista conservatoare The Conservateur, a văzut lucrurile puțin diferit, respingând sugestiile că postarea AI ar fi fost blasfematoare.
„Cred că există această concepție greșită pe care o au mulți necatolici, conform căreia noi credem că nu-l poți critica pe papă. Desigur că se poate”, a spus Franklin. „Când vine vorba de învățăturile bisericii, de doctrină și de dreptul canonic, este altceva. Dar când își spune părerea, oamenii au dreptul să nu fie de acord.”
Franklin, în vârstă de 28 de ani, care locuiește în Washington DC, a prezis că repercusiunile vor dura un ciclu de știri înainte de a fi uitate. Alții au considerat că prejudiciul ar putea fi de durată.
Catolicii, al căror sprijin a contribuit la revenirea lui Trump la Casa Albă, reprezintă unul dintre cele mai mari grupuri de alegători indeciși din țară. Schimbări mici, provocate de controverse precum aceasta, ar putea avea un efect disproporționat în alegerile de la jumătatea mandatului.
Un sondaj NBC realizat luna trecută a arătat că Leo avea un rating net de favorabilitate de +34 de puncte, comparativ cu cel de -12 al lui Trump.
Relația lui Trump cu creștinismul a fost întotdeauna complicată. El a crescut în Biserica Presbiteriană, dar în 2020 a declarat că se consideră fără apartenență confesională.
El și-a împletit mișcarea politică MAGA cu devotamentul religios, încurajându-și susținătorii să-l vadă ca pe un lider într-o bătălie culturală și chiar spirituală. Președintele a invocat ocazional credința sa personală, dar unii se întreabă în ce măsură aceasta i-a influențat politicile.
Citește și:
De la lansarea Operațiunii Epic Fury la sfârșitul lunii februarie, liderii spirituali ai lui Trump s-au adunat în Biroul Oval pentru a se ruga pentru el și a-i asigura succesul. Franklin Graham, un pastor care a condus recenta ceremonie de rugăciune de Paște, și-a pus mâna pe umerii lui Trump și i-a spus că a fost „ales de Dumnezeu” pentru conflictul cu Iranul.
„Nu sunt pe deplin sigur ce fel de credință este aceea”, a spus Schaetzel despre președinte. „Din câte înțeleg, Trump a fost crescut ca un protestant tradițional, dar nu este un practicant regulat. Am impresia că înțelegerea lui asupra Bibliei este foarte limitată.”
Schaetzel a recunoscut că Trump „nu a fost niciodată atât de ferm” în privința problemelor sociale importante pentru catolici și evanghelici, dar că numirile sale la Curtea Supremă au fost „superbe, iar asta a compensat deficiențele sale personale în aceste chestiuni.”
În timpul primului său mandat, Trump a numit trei judecători care, în 2022, au contribuit la anularea legislației care consacra dreptul femeilor la avort.
Franklin a spus că Trump nu a pretins niciodată că este un creștin „perfect”. „Ce îmi place la președintele Trump este că nu se preface a fi cineva care nu este”, a spus ea.
„Nu cred că ați văzut o administrație în istoria recentă a Americii care să facă mai mult pentru a readuce credința în spațiul public și pentru a aborda cu adevărat problemele care contează cel mai mult pentru creștini. Ca persoană extrem de pro-viață, văd milioane de copii care sunt salvați și cred că este incredibil.”
Toți cei care au vorbit cu The Times au spus că doresc să vadă o relație mai bună între șeful Bisericii Catolice și șeful statului american, dând ca exemplu prietenia dintre Ioan Paul al II-lea și președintele republican Ronald Reagan.
Cei doi au împărtășit o legătură personală și politică strânsă, descrisă ca o „Alianță Sfântă”, uniți de o opoziție comună față de comunismul sovietic și de dorința pentru o Europă liberă.
Dar, în timp ce Reagan și Ioan Paul al II-lea se bucurau de consensul public, Trump a pierdut rapid sprijinul din cauza deciziei sale de a declanșa un război cu Iranul.
Mișcarea MAGA, care a fost întotdeauna una cu o bază largă, a cunoscut o schismă la începutul operațiunii „Epic Fury”. Lideri proeminenți ai mișcării l-au acuzat pe Trump că și-a încălcat promisiunea de campanie „America First”.
A intervenit papa Leon, care a devenit unul dintre cei mai puternici critici ai războiului la nivel mondial. El a sugerat că America nu duce un război din necesitate, ci mai degrabă unul din alegere. Teoria „războiului just” poate fi atribuită lui Augustin din Hippo, un sfânt drag inimii lui Leon.
Luni dimineață, pontiful născut la Chicago a declarat că „nu se teme” de administrația Trump și că nu se teme să „vorbească cu voce tare despre mesajul Evangheliei, ceea ce cred că este menirea mea aici”.
JD Vance, cel mai înalt demnitar catolic din guvern, a spus că Leo ar trebui „să se limiteze la chestiuni de moralitate, să se limiteze la chestiuni legate de ceea ce se întâmplă în Biserica Catolică și să-l lase pe președintele Statelor Unite să se ocupe de dictarea politicii publice americane”.
Schaetzel, care scrie o carte despre catolici și evanghelici care colaborează pentru a „readuce valorile creștine tradiționale în guvernul și societatea americană”, a spus că „apreciază dorința lui Trump de a face din America – și din lume – un loc mai sigur” și că, în general, este de acord cu abordarea acestuia în privința majorității aspectelor, „dar nu este deloc de acord cu el în ceea ce privește Iranul”.
Franklin a susținut decizia administrației Trump, dar a dorit ca conflictul să se „încheie rapid” pentru a evita mai multe victime civile. „Înțeleg că papa va promova, desigur, pacea între națiuni. Dar, de asemenea, Iranul reprezintă o amenințare gravă”, a spus ea. „Înțeleg punctul de vedere al ambelor părți. Nu este o problemă alb-negru.”
Yep, în vârstă de 40 de ani, al cărui grup a jucat un rol esențial în mobilizarea sprijinului pentru Trump în rândul tinerilor alegători catolici în 2024, a spus că este întristat de faptul că s-a vărsat sânge american în luptele dintr-un conflict din Orientul Mijlociu pe care republicanul promisese că nu-l va declanșa.
Yep a spus că catolicii nu ar trebui să se teamă de „conflictul” dintre președinte și papă. „Este bine pentru biserică și este bine pentru democrație”, a spus el. „Ce este de apreciat la Trump este că ascultă și cred că ne ascultă și acum.”
Citește și:
Editor : B.E.