Negociatorii americani și iranieni au înregistrat progrese în cadrul discuțiilor de marți, apropiindu-se de un acord-cadru pentru încetarea războiului, au declarat doi oficiali americani. Cei doi adversari — cu ajutorul unor mediatori din Pakistan, Egipt și Turcia — încearcă să depășească dezacordurile rămase și să ajungă la un acord înainte de expirarea armistițiului, pe 21 aprilie, notează Axios.
O delegație pakistaneză condusă de comandantul armatei, mareșalul Asim Munir, a sosit miercuri la Teheran pentru discuții cu oficialii iranieni. Oficialii americani și surse familiarizate cu procesul de mediere au avertizat că nu există nicio garanție că se va ajunge la un acord, având în vedere dezacordurile semnificative dintre cele două părți.
Un oficial american a declarat că echipa de negociatori a președintelui american Donald Trump — vicepreședintele Vance, trimisul Casei Albe Steve Witkoff și consilierul principal Jared Kushner — a continuat marți să poarte discuții telefonice și să facă schimb de proiecte de propuneri cu partea iraniană și cu mediatorii.
„Au purtat discuții telefonice și pe canale neoficiale cu toate țările și se apropie de un acord”, a declarat oficialul american.
Un al doilea oficial american a confirmat că marți s-au înregistrat progrese.
„Vrem să ajungem la un acord. Și anumite părți ale guvernului lor doresc să ajungă la un acord. Acum, provocarea este să convingem întregul guvern de acolo să accepte acordul”, a declarat un al treilea oficial american.
O nouă rundă de discuții directe, față în față, va avea loc probabil în zilele următoare, înainte de expirarea armistițiului, au declarat oficiali americani și surse familiarizate cu procesul de mediere, însă nu a fost stabilită încă o dată.
Vance, care a condus discuțiile inițiale în Pakistan săptămâna trecută, a declarat marți, la un eveniment organizat de Turning Point USA în Georgia: „Cred că cei cu care stăm la masă doreau să ajungă la un acord. … Sunt foarte optimist în privința situației actuale.”
În cazul în care se ajunge la un acord-cadru, încetarea focului ar trebui prelungită pentru a se negocia detaliile unui acord global, au declarat un oficial american și o sursă familiarizată cu procesul de mediere.
„Detaliile sunt complicate — nu se poate rezolva asta în două zile”, a declarat un oficial american. „Statele Unite nu au acceptat oficial prelungirea armistițiului. Discuțiile dintre SUA și Iran continuă în vederea ajungerii la un acord”, a declarat un al doilea oficial american.
Oficialii americani spun că blocada navală impusă de Trump — care a blocat exporturile de petrol ale Iranului — și criza economică tot mai gravă cu care se confruntă țara sporesc presiunea asupra Teheranului pentru a ajunge la un acord.
„Iranul nu are bani. Sunt faliți. Noi știm asta. Iar ei știu că noi știm”, a declarat un oficial american.
Iranul exportă aproximativ 1,5 milioane de barili de petrol pe zi, obținând venituri de aproximativ 140 de milioane de dolari.
„O blocadă ar reduce la zero aceste venituri peste noapte”, a declarat Miad Maleki, fost expert în sancțiuni împotriva Iranului la Departamentul Trezoreriei și în prezent cercetător principal la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor.
Insula Kharg, care gestionează aproximativ 90% din petrolul Iranului, se află la peste 600 de kilometri distanță de Strâmtoarea Ormuz, în Golful Persic, și ar fi practic paralizată în cazul unui blocaj.
„Nu este nevoie să invadăm Kharg în acest moment. Putem pur și simplu să o strangulăm”, a declarat un alt oficial al administrației.
Dacă Iranul nu va mai putea exporta petrol și va rămâne fără spațiu de stocare pe uscat, va fi nevoit să oprească extracția — ceea ce ar putea duce la închiderea unor sonde și la provocarea unor daune economice pe termen lung, au declarat oficiali ai administrației.
„Ce mesaj transmite faptul că Iranul, o țară cunoscută în întreaga lume pentru petrolul său, nu mai poate produce petrol? Situația va fi mai gravă decât cea din Venezuela sub Maduro”, a afirmat unul dintre oficiali.
Înainte de război, economia Iranului se afla deja sub o presiune extremă din cauza campaniei de sancțiuni de „presiune maximă” a lui Trump, care a dus la o rată ridicată a șomajului, la penurie de benzină și la inflație alimentară. Războiul a agravat criza.
Atacurile aeriene ale Statelor Unite și ale Israelului au determinat închiderea celor mai mari două oțelării din Iran și au paralizat industria petrochimică a țării.
Sepah Bank — instituția financiară de stat din Iran care se ocupă de plata salariilor militarilor și ale membrilor Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC) — este ținta unor atacuri cibernetice frecvente din partea hackerilor israelieni, iar centrul său de securitate digitală a fost lovit într-un atac cu rachete luna trecută.
Întreruperea accesului la internet în Iran, ajunsă acum la a 47-a zi, costă economia 50 de milioane de dolari în plus pe zi.
Citește și:
Blocada maritimă a SUA pune în pericol armistițiul: Iranul amenință cu represalii în Marea Roșie
Editor : A.M.G.