Imaginile surprinse cu drona arătau o reședință întinsă din nordul Ungariei, cu grădini îngrijite, o piscină și un garaj subteran. Însă ceea ce a urmat a captivat atenția întregii țări: zebre care alergau prin peisajul rural. Proprietatea surprinsă aparține tatălui prim-ministrului țării, Viktor Orban, oferind o imagine a averii uluitoare acumulate de cercul său restrâns, chiar în timp ce majoritatea ungurilor au devenit mai săraci. Referirile la zebre – care proveneau de pe o proprietate învecinată aparținând celui mai bun prieten al lui Orban și celui mai bogat om din Ungaria, Lőrinc Mészáros – au început curând să apară peste tot în țară; la proteste se vindeau jucării de pluș, oamenii postau videoclipuri cu propriile lor excursii pentru a zări animalele, iar fotografiile cu zebre au fost lipite peste panourile publicitare ale guvernului, notează The Guardian.
„Au devenit un simbol al corupției fără limite a întregului sistem”, a declarat Ákos Hadházy, un deputat independent maghiar care, în toamna trecută, a organizat o serie de „excursii de tip safari” în zonă, în semn de protest.
Acele proteste au reprezentat doar o parte a unei mișcări de opoziție din ce în ce mai puternice, care l-a pus pe Orban în fața perspectivei de a fi înlăturat de la putere după 16 ani de mandat. Amploarea acestei mișcări urmează să fie dezvăluită duminică, când maghiarii își vor exprima votul într-un scrutin considerat pe scară largă drept cel mai important de la tranziția țării la democrație, în 1990.
Majoritatea sondajelor indică faptul că premierul maghiar și partidul său, Fidesz – care au transformat Ungaria într-un „teren propice pentru iliberalism” – ar putea pierde puterea, un rezultat care ar putea zgudui mișcările de extremă dreaptă de la nivel mondial și ar putea remodela relația conflictuală a Ungariei cu UE. Totuși, susținătorii opoziției se tem că sondajele subestimează sprijinul acordat partidului Fidesz sau că Orban va găsi o modalitate de a-și păstra puterea chiar dacă va pierde alegerile.
„Ungaria se află din nou la o răscruce istorică”, a declarat Anita Orban, din partea partidului de opoziție Tisza, forța politică care a dat o nouă turnură campaniei electorale și care conduce acum în majoritatea sondajelor. „Acest moment are puternice ecouri ale trecutului”.
Alegerile au loc la exact 23 de ani de la momentul în care maghiarii au votat în proporție covârșitoare pentru aderarea la Uniunea Europeană. „Acum, pe 12 aprilie, alegătorii nu aleg pur și simplu între partide, ci decid asupra direcției, identității și viitorului Ungariei”, a declarat Anita Orban, care nu are nicio legătură de rudenie cu prim-ministrul ungar, pe rețelele sociale. „În multe privințe, aceste alegeri reprezintă un referendum asupra revenirii Ungariei la valorile europene”.
A fost un indiciu al schimbărilor profunde care au avut loc în Ungaria de când Orban a preluat puterea în 2010. Ce a urmat a fost, în cuvintele lui Zoltán Kész, un fost membru al partidului Fidesz, nimic mai puțin decât o „lovitură de stat în slow-motion”, deși una care a renunțat la tancuri în favoarea avocaților și a clientelismului.
Guvernul populist de dreapta și-a folosit mandatul pentru a eroda treptat mecanismele de control și echilibru care îi limitau puterea: a modificat legile electorale în propriul său beneficiu, a făcut manevre pentru a plasa persoane loiale la conducerea a aproximativ 80 % din mass-media țării și a reorganizat sistemul judiciar al țării, notează sursa citată.
„În Ungaria am ajuns în punctul în care, evident, nu mai putem vorbi despre o democrație adevărată”, a declarat Kész. „În Ungaria are loc, de fapt, o acaparare a statului, care vizează toate instituțiile care ar trebui să fie independente. Fie că este vorba de instanțe sau de serviciile publice, acestea au fost, practic, acaparate de un singur partid”.
Pe străzi și la mesele din restaurante, maghiarii au povestit cu ușurință cum s-au petrecut lucrurile în realitate: de la profesorul universitar care și-a pierdut slujba după ce a criticat guvernul, la localurile de muzică închise după ce au găzduit artiști care au susținut opoziția, și până la jurnaliștii ale căror redacții au devenit peste noapte purtătoare de cuvânt ale guvernului în urma schimbărilor de proprietate.
Când economia Ungariei era în creștere, mulți nu acordau prea multă atenție la ceea ce se întâmpla, a spus Kész. Însă, pe măsură ce inflația a crescut vertiginos după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina și a început stagnarea economică, au început să se audă nemulțumiri cu privire la decalajul tot mai mare dintre cetățenii obișnuiți și clasa conducătoare.
În acest context, Peter Magyar, un fost membru al cercului restrâns al partidului Fidesz, a început să se exprime deschis. Pe măsură ce acesta acuza partidul lui Orban că se prezenta drept apărător al maghiarilor în timp ce deturna fonduri de la stat, corupția a urcat rapid în topul preocupărilor alegătorilor, iar partidul lui Magyar, format în grabă, a urcat în fruntea sondajelor.
Avantajul lui Magyar s-a menținut în timp ce guvernul a încercat să interzică evenimentele Pride și a luat în calcul înăsprirea măsurilor restrictive pe care le aplică de mult timp împotriva mass-mediei independente și a ONG-urilor.
Provocarea cu care se confruntă Magyar este vizibilă în toată Ungaria: panourile publicitare omniprezente, generate cu ajutorul inteligenței artificiale și finanțate de guvern, care îl prezintă ca pe un pericol pentru țară și ca pe o marionetă a UE și a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Rezultatul este o campanie care a pus frica în opoziție cu speranța, după cum a remarcat săptămâna aceasta o publicație de știri maghiară. Orban – al cărui guvern nu a răspuns la o solicitare de interviu – a încercat să convingă alegătorii că cel mai mare risc pentru Ungaria îl reprezintă războiul din Ucraina, prezentându-se ca singurul lider capabil să mențină pacea. Magyar, în schimb, s-a concentrat pe problemele interne, promițând să combată corupția, să direcționeze fonduri către serviciile publice neglijate de mult timp și să repare relația tensionată a țării cu UE.
Un videoclip de două minute difuzat în ianuarie a evidențiat rolul disproporționat pe care îl vor juca pe scena mondială alegerile dintr-o țară cu mai puțin de 10 milioane de locuitori, care generează 1,1% din PIB-ul UE.
Aproape 12 lideri de dreapta, de la Giorgia Meloni și Matteo Salvini din Italia până la Marine Le Pen din Franța, l-au susținut pe Orban, lăudând calea pe care acesta a deschis-o în Ungaria. „Europa are nevoie de Viktor Orban”, le spune telespectatorilor în videoclip Alice Weidel din Germania, una dintre liderele partidului de extremă dreapta AfD.
Amploarea influenței lui Orban a ieșit la iveală săptămâna aceasta, când JD Vance a sosit la Budapesta împreună cu soția sa, Usha. În timpul campaniei electorale alături de Orban, vicepreședintele american a preluat în mare parte strategia de campanie a partidului Fidesz, criticând vehement Uniunea Europeană și lansând atacuri la adresa Ucrainei. Vineri, Donald Trump a postat: „SUNT ALĂTURI DE EL PÂNĂ LA CAPĂT!”.
„Cred că semnificația înfrângerii lui Orban nu trebuie subestimată”, a declarat Daniel Freund, europarlamentar german din partea Verzilor, care a tras de mult timp semnale de alarmă cu privire la regresul democratic din Ungaria. „El este figura emblematică a întregii mișcări a extremei drepte iliberale și antieuropene. Este o figură de referință și un model pe care alții îl urmează”.
Vizita lui Vance a reprezentat punctul culminant al unor ani de eforturi precise din partea lui Orban, a declarat Dalibor Roháč, cercetător principal la American Enterprise Institute. După ce aliații lui Orban l-au prezentat drept un model pentru Trump și alții, se presupune că guvernul maghiar a cheltuit milioane de euro pe lobbyiști americani, însărcinându-i să promoveze această narațiune la Washington.
Eforturile lor au dat repede roade, iar persoane precum Kevin Roberts, directorul grupului de reflecție Heritage Foundation din SUA, care a elaborat Project 2025, au descris Ungaria drept un model de guvernare conservatoare. „Orban a continuat să investească în aceste relații și să atragă oameni aici”, a spus Roháč.
Budapesta s-a transformat rapid într-un centru al grupurilor de reflecție și al conferințelor menite să promoveze imaginea Ungariei, după cum o descrie un jurnalist local, ca un „Disneyland creștin-conservator” în care extrema dreaptă mondială se simte ca acasă.
Această admirație la nivel mondial a continuat chiar și în contextul în care țara a înregistrat o scădere drastică în clasamentele privind libertatea presei, a fost acuzată că nu mai este o democrație deplină și a devenit cea mai coruptă țară din UE.
Pe măsură ce guvernul lui Orban s-a apropiat de Vladimir Putin, devenind tot mai dependent de petrolul său, Budapesta a acționat ca un nod de legătură între Washington și Moscova și i-a oferit mișcării MAGA un punct de plecare pentru a exporta ideologia naționalistă creștină și de extremă dreapta către restul Europei.
Vizita lui Vance a fost o dovadă în acest sens. Deși a făcut senzație în presa internațională, nu există indicii că aceasta i-ar fi consolidat poziția lui Orban. În schimb, părea că Magyar câștiga tot mai mult teren. Joi seara, susținătorii săi au umplut străzile din centrul orașului Györ, din nord-vestul Ungariei. Imaginile cu steaguri maghiare au stârnit comparații cu un miting organizat în martie în același oraș, cu ocazia căruia Orban i-a atacat verbal pe manifestanții care îl huiduiau, acuzându-i că sunt pro-ucraineni.
În spatele acestei încrederi se ascunde o notă de incertitudine care a marcat întreaga campanie, întrucât nimeni nu poate spune cu certitudine dacă avântul opoziției va fi suficient pentru a detrona partidul Fidesz. Deși sondajele indică o victorie a partidului Tisza, alegătorii indeciși și maghiarii din străinătate ar putea încă influența rezultatul, la fel ca și acuzațiile deja răspândite privind cumpărarea de voturi și manipularea circumscripțiilor electorale.
În micul oraș Kecskemét, situat la aproximativ 80 de kilometri sud de Budapesta, mulți au afirmat că această campanie nu a reușit să-i facă să-l aprecieze pe Magyar. „Există un sentiment palpabil de neliniște în rândul oamenilor”, a spus Katalin, în vârstă de 81 de ani, menționând temerile că Ungaria ar putea fi târâtă în războiul din Ucraina. „Nu cred că poporul ucrainean își dorește un război, dar liderul lor s-ar putea să-și dorească”.
Era un gând care o făcea pe Zsuzci, în vârstă de 83 de ani, să tremure de frică. „În acest moment, nu ne rămâne decât să ne rugăm”, a spus ea. „Mă rog pentru ca Ungaria să rămână creștină. Vom fi târâți în războiul din Ucraina dacă Peter Magyar va câștiga, iar el va lăsa și migranții să intre – face exact ce îi spune Uniunea Europeană să facă”.
Indiferent de rezultat, este clar că votul de duminică marchează începutul unei reevaluări mai ample a incursiunii Ungariei în iliberalism, a afirmat Kész. „În condiții normale, pierzi alegerile, și ce dacă? Treci în opoziție, revii peste patru ani. Asta înseamnă o democrație normală, dar situația de față nu este normală”.
În cei 16 ani de când Fidesz se află la putere, partidul a umplut instituțiile statului, mass-media și sistemul judiciar cu persoane loiale, ceea ce sugerează că sistemul lui Orban ar putea supraviețui chiar și în cazul în care acesta ar pierde.
„Chiar și în condiții ideale, schimbarea nu se va produce peste noapte”, a spus el. „Dacă ne uităm la starea sistemului de învățământ, la starea sistemului de sănătate, a instanțelor, a serviciilor publice și așa mai departe – toate acestea trebuie reconstruite de la zero. Un nou guvern are multă muncă de făcut”.
Citește și:
Editor : A.M.G.