Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a făcut apel la integrarea rapidă a Ucrainei în structurile euro-atlantice, susținând că Europa însăși are nevoie de garanții de securitate din partea Ucrainei, relatează Kyiv Post.
Într-o declarație televizată difuzată pe X, Tsahkna a afirmat că „ceea ce avem nevoie, de fapt, este să aducem Ucraina în Europa”, descriind momentul actual ca fiind unul de „impuls istoric” atât pentru Uniunea Europeană (UE), cât și pentru NATO.
El a subliniat că garanțiile credibile de securitate pentru Ucraina trebuie să depășească simplele angajamente politice.
„Dacă vorbim despre garanții de securitate cu adevărat eficiente, acestea trebuie să implice aderarea la NATO sau ceva similar”, a spus el.
În același timp, Tsahkna a răsturnat perspectiva tradițională a dezbaterii, susținând că Europa ar avea de câștigat de pe urma puterii militare a Ucrainei. Potrivit acestuia, „nu este vorba doar de faptul că noi oferim garanții de securitate Ucrainei – regiunea noastră are nevoie, de asemenea, de garanții de securitate din partea Ucrainei”, subliniind că Ucraina dispune în prezent de „cea mai mare, mai eficientă și mai experimentată forță militară din regiunea noastră”.
Tsahkna a avertizat împotriva lăsării Ucrainei într-o zonă geopolitică gri, afirmând că o astfel de ambiguitate nu face decât să încurajeze Moscova.
„Aceste zone gri, țările neutre sau zonele tampon… nu sunt altceva decât un undă verde pentru [Vladimir] Putin să continue agresiunea împotriva Europei”, a spus el.
El a adăugat că rezistența continuă a Ucrainei oferă o oportunitate strategică pentru Europa.
„Ucraina luptă acum nu doar pentru ea însăși și pentru libertatea sa, ci ne oferă și timp să stabilim noua structură a securității europene”, a declarat Tsahkna.
De remarcat că, la jumătatea lunii februarie, Tsahkna a avertizat că NATO va lansa atacuri adânc în interiorul Rusiei dacă Moscova ar invada statele baltice.
În cadrul unui interviu acordat ziarului The Telegraph în marja Conferinței de securitate de la München, el a afirmat că orice atac asupra Estoniei, Letoniei sau Lituaniei ar declanșa o reacție cu mult dincolo de granițele acestora.
„Vom duce războiul în Rusia și vom lansa lovituri de mare amploare, adânc în teritoriul rus”, a spus el. „Știm exact ce avem de făcut.”
El a adăugat că regiunea își mărește rapid cheltuielile și capacitățile în domeniul apărării.
„De aceea ne accelerăm acum investițiile… de aceea investim 5% din PIB în apărare în regiunea noastră.”
Declarațiile sale vin pe fondul îngrijorării crescânde din Europa că Rusia ar putea pune la încercare angajamentele NATO în materie de apărare colectivă.
În ultimul an, incursiunile repetate ale dronelor și avioanelor de vânătoare în apropierea spațiului aerian al NATO au stârnit suspiciuni că Moscova testează apărarea occidentală și timpul de reacție al acesteia.
În același timp, Rusia și-a extins prezența militară în apropierea granițelor NATO – mărind efectivele de trupe de-a lungul frontierei cu Finlanda, restructurând districtele militare din vest și intensificând militarizarea regiunii Kaliningrad.
Tsahkna a subliniat că NATO trebuie să împiedice cu desăvârșire orice avansare rusă în țările baltice.
„Planurile anterioare… se rezumau la: «Dacă Rusia va ataca, atunci NATO va câștiga în cele din urmă războiul». În acest caz, nu va mai rămâne niciun estonian”, a spus el. „Nu putem lăsa Rusia să pătrundă în statele baltice și [abia] apoi să ripostăm.”
Aceste declarații au urmat unei retorici din ce în ce mai agresive din partea Moscovei. În aprilie 2025, șeful serviciilor secrete ruse, Serghei Narișkin, a afirmat că Polonia și statele baltice ar fi printre primele ținte în cazul unui conflict mai amplu cu NATO, avertizând asupra potențialelor „daune” aduse alianței.
Ca răspuns la ceea ce consideră a fi o amenințare tot mai mare, Estonia, Letonia și Lituania și-au intensificat considerabil eforturile în domeniul apărării. Toate cele trei țări se îndreaptă spre un nivel al cheltuielilor militare de 5-6% din PIB.
Estonia a adoptat o lege care impune ca noile clădiri de mari dimensiuni să includă buncăre sau adăposturi. Letonia a îndemnat locuitorii să-și transforme subsolurile în adăposturi antiaeriene, în timp ce Lituania a alocat peste 1 miliard de dolari pentru consolidarea apărării frontierei sale de est.
Citește și:
În luna martie, Rusia a atacat Ucraina cu un număr record de drone de la începutul războiului
Ucraina a atacat ultima mare conductă prin care ajunge gazul rusesc în Europa, acuză Gazprom
Editor : A.M.G.