DOCUMENT De ce a respins CCR contestația AUR la legea bugetului: detaliile motivării

0
2
document-de-ce-a-respins-ccr-contestatia-aur-la-legea-bugetului:-detaliile-motivarii
DOCUMENT De ce a respins CCR contestația AUR la legea bugetului: detaliile motivării

CCR a motivat, în deciziile de respingere a sesizărilor AUR la legea bugetului de stat și cea privind bugetul asigurărilor sociale pe 2026, că actele normative sunt conforme cu Legea fundamentală și criticile opoziției țin de politică, nu de neconstituționalitate, iar procedura de adoptare, chiar prin urgență, a respectat Constituția. Tot vineri, cele două legi au fost promulgate de președintele Nicușor Dan. 

„Argumentele AUR vizează oportunitatea sau modul de fundamentare a bugetului, aspecte care țin de politica economică a Parlamentului și Guvernului, nu de controlul de constituționalitate”, arată CCR, în motivarea deciziei.

Curtea a subliniat că avizele consultative nu sunt obligatorii, iar criticile legate de pensii sau alocații nu intră în competența sa.

Judecătorii CCR au reținut în motivare că legea bugetului a fost adoptată în procedura de urgență, iar scurtarea termenelor parlamentare nu încalcă Legea fundamentală.

CCR mai explică că: „dezbaterea și adoptarea legii s-au realizat în procedura de urgență reglementată prin prevederile exprese ale art.  76 alin. (3) din Constituție”, iar refacerea avizelor Consiliului Legislativ sau ale Consiliului Economic și Social în timpul procedurii nu este o obligație constituțională”.

Curtea a afirmat și că  o concordanță a „legii criticate cu rezultatele unui referendum local sau cu programul de guvernare nu poate face obiectul controlului de constituționalitate”.

Criticile AUR țin de politică, nu de neconstituționalitate

CCR a precizat că multe dintre motivele invocate de AUR țin de opțiuni politice sau economice, nu de probleme legate de respectarea Constituției.

În motivare, Curtea arată că „problemele ridicate referitoare la modul în care a fost elaborat și construit bugetul de stat ridică mai degrabă chestiuni de opțiune și oportunitate legislativă în domeniul politicilor bugetare ale statului”.

Astfel, criticile privind modul de fundamentare a bugetului sau estimările folosite de Guvern nu au fost considerate de Curte ca ridicând probleme constituționale, ci ca fiind alegerile politice ale legiuitorului.

Curtea a clarificat că o parte dintre criticile AUR despre pensiile, alocațiile pentru copii și bursele studențești nu se referă în mod direct la legea bugetului de stat sau la cel al asigurărilor sociale, ci la alte acte normative deja în vigoare, precum Legea nr.  141/2025 și OUG nr.  9/2026.

„Majoritatea criticilor formulate au vizat menținerea în plată a cuantumului actual al pensiilor, alocațiilor pentru copii și a burselor studențești, aspecte care nu fac obiectul de reglementare al legii criticate”, mai spune sursa citată.

Ce nu poate controla CCR

Judecătorii Curții au subliniat că aspecte precum nivelul deficitului bugetar, inflația sau mecanismele flexibile de alocare a cheltuielilor sunt decizii de politică publică și nu intră în competența controlului de constituționalitate. Prin urmare, aceste argumente nu pot duce la o constatare de neconstituționalitate.

Astfel, CCR a decis că sesizarea AUR privind legea bugetului de stat pe 2026 nu este întemeiată pe motive constituționale și a respins-o ca neîntemeiată, confirmând că bugetul a fost adoptat conform legii și Constituției.

Bugetul asigurărilor sociale a fost adoptat legal

CCR a respins țși sesizarea AUR pe bugetul asigurărilor sociale pentru 2026 și a motivat, în mod similar, că legea respectă Legea fundamentală, iar majoritatea criticilor opoziției țin de decizii politice și oportunitate legislativă, nu de neconstituționalitate.

CCR a arătat în motivare că legea bugetului asigurărilor sociale a fost adoptată în conformitate cu Legea fundamentală, care permite procedura de urgență în Parlament.

„Dezbaterile și adoptarea legii s‑au realizat în procedura de urgență reglementată prin prevederile exprese ale art.  76 alin. (3) din Constituție”, arată Curtea, în decizie.

Curtea a subliniat că în această procedură nu există o obligație constituțională de a valorifica în mod obligatoriu avizele Consiliului Economic și Social, având în vedere caracterul consultativ al acestora.

Criticile AUR nu privesc neconstituționalitatea legii

Judecătorii constituționali au explicat că majoritatea criticilor formulate de AUR nu sunt legate de respectarea dispozițiilor Constituției, ci de alte probleme.

„Majoritatea criticilor formulate au vizat menținerea în plată a cuantumului actual al pensiilor, alocațiilor pentru copii și a burselor studențești, aspecte care, însă, nu fac obiectul de reglementare al legii criticate”, mai spune decizia CCR.

CCR a precizat că aceste domenii sunt reglementate prin alte acte normative, precum Legea nr.  141/2025 și Ordonanța de urgență nr.  9/2026, și nu prin legea bugetului asigurărilor sociale, deci nu pot constitui temei de neconstituționalitate.

Potrivit Curții, multe dintre argumentele AUR privind modul de fundamentare a bugetului, nivelul deficitului sau estimările macroeconomice țin de decizii de politică bugetară sau de oportunitate legislativă, și nu de controale privind constituționalitatea.

„Problemele ridicate, referitoare la modul în care a fost elaborat și construit bugetul, ridică mai degrabă chestiuni de opțiune și oportunitate legislativ”, subliniază sursa menționată.

Aceste subiecte, a subliniat Curtea, nu intră în competența controlului constituțional exercitat de judecătorii CCR.

Editor : Ana Petrescu

Citește mai mult

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.