Scopul lui Călin Georgescu, prin ieșirile publice dintre anii 2020 și 2025, era de a „produce o schimbare de percepție” cu privire la curentul fascist și la mișcarea legionară, arată procurorii în dosarul prin care fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost trimis în judecată. Procurorii subliniază că ideile lansate de Georgescu urmăreau inclusiv „posibilitatea utilizării violenței pentru atingerea unor scopuri caracterizate drept legitime”.
Dosarul consultat de Digi24.ro vizează acuzațiile de propagandă legionară aduse lui Călin Georgescu. Următorul termen are loc pe 28 aprilie, la Judecătoria Sectorului 1.
În acest dosar, procurorii au strâns mai multe declarații publice făcute de fostul candidat la prezidențiale între anii 2020 și 2025, pe care le listează în dosar și evidențiază unde apar elemente de propagandă legionară.
Unul dintre discursurile lui Călin Georgescu, scoase în evidență de procurori în acest context, este cel din octombrie 2021, din Piața Universității, când „a reprodus nu doar cuvintele, dar și gesturile și tonul mareșalului Ion Antonescu în discursul ținut la marea adunare legionară din 6 octombrie 1940”.
„Examinând conduita sa publică în perioada de referință s-a constatat că acesta, în mod ilicit, a afirmat de-a lungul timpului, în perioada 16 iunie 2020-16 mai 2025, în interviuri, declarații, ori postări în online, consecvența sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare”, potrivit rechizitoriului consultat de Digi24.ro.
Procurorii arată în rechizitoriu că scopul lui Călin Georgescu prin ieșirile publice era „de a produce o schimbare de percepție cu privire la încadrarea istorică a curentului fascist și a mișcării legionare într-o încercare de normalizare și revitalizare a legionarismului și a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmații cu caracter xenofob, dar și elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Ion Mota”.
„Particularitățile și modul de construcție a discursului, temele și nuanțele surprinse, imitarea până la identitate a mesajului, tonului și a gesturilor unor figuri marcante pentru curentul legionar, principiile evocate, termenii folosiți, destinatarii vizați și scopul prefigurat, al atragerii cu orice preț de adepți și simpatizanți” sunt aspectele pe care procurorii și-au construit acuzația.
Procurorii invocă apropierea lui Georgescu de simpatizanți legionari
Procurorii mai arată în dosar că „cercul personal al inculpatului (n.r. Al lui Călin Georgescu) include indivizi cunoscuți cu preocupări antidemocratice, susținători și promotori ai ideilor fasciste, legionare, xenofobe și negaționiste”.
În acest context, anchetatorii invocă apropierea lui Călin Gerogescu față de Marian Motocu, un alt simpatizant legionar trimis la rândul lui în judecată pentru propagandă legionară și incitare la ură.
În telefonul lui Marian Motocu au fost găsite la percheziții un videoclip în care apărea alături de Călin Georgescu, dar și o înregistrare în care fostul candidat la prezidențiale i-a transmis lui Motocu că „va avea locul lui” într-unul dintre „planurile” lui Georgescu.
- În cazul lui Motocu, procurorii au arătat că în septembrie 2024 a apelat la Ambasada Rusiei și a cerut să vorbească cu Evgeni Ignatiev (fost adjunct al atașatului militar al Federației Ruse la București, expulzat în 2025).
- Despre Motocu, procurorii au mai găsit că avea legături și cu Adrian Robertin Dinu, implicat în dosarul de trădare care vizează Gruparea Vlad Țepeș și care avea, la rândul lui, legături cu diplomați ruși.
Despre gruparea lui Motocu, procurorii arată că, la momentul începerii urmăririi penale, „exista posibilitatea ca acesta să facă parte dintr-o organizație cu caracter fascist, cu membri în mai multe județe ale țării” care avea ca scop „coagularea unui nucleu cu orientare de extrema dreapta sub cupola unei mișcări naționale care în final să comită violențe împotriva politicienilor, evreilor, judecătorilor, partidelor politice sau străinilor”.
Potrivit rechizitoriului, „o parte dintre membrii acestei grupări” ar fi „foști militari în rezervă ce au deținut grade de ofițer în diferite instituții ale statului”.
Procurorii au subliniat că apropierea lui Georgescu de Motocu și de Eugen Sechilă (despre care Digi24.ro a scris pe larg aici) este „esențială în contextul devoalării întregii doctrine ideologice și politice a inculpatului Călin Georgescu”.
„Se suprapune peste trăsăturile propriei persoane apte să contribuie la punerea în operă a platformei sale politice, cu orientări similar declarate, conturând în cele mai fine detalii principiile și liniile de acțiune”, potrivit sursei citate.
În același timp, procurorii arată că declarațiile date de martorii Marian Motocu și Eugen Sechilă în acest dosar „sunt revelatoare și trădează apetența inculpatului (n.r. Călin Georgescu) pentru ideologia legionară și exponenții săi de marcă”.
Anchetatorii au mai invocat, în acest context, că ideile propagate de Călin Georgescu au vizat „principiile specifice acestui curent politico-religios de extremă dreapta, precum ultranaționalismul, și acceptarea posibilității utilizării violenței pentru atingerea unor scopuri caracterizate drept legitime”.
În acest context, procurorii dau ca exemplu relația dintre Călin Georgescu și mercenarul Horațiu Potra. Cei doi sunt trimiși în judecată într-un alt dosar penal fiind acuzați de tentativă la răsturnarea ordinii constituționale.
Procurorii aveau indicii că Georgescu ar fi urmat să plece din țară
Din dosarul consultat de Digi24.ro, mai reiese că, pe 19 iunie 2025, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Parchetul General) au cerut aprobarea instanței pentru a-l putea supraveghea pe Călin Georgescu.
Aceștia invocau atunci „datele și informațiile deținute la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție” care arătau că „inculpatul Călin Georgescu intenționează să părăsească teritoriul României în vederea sustragerii de la urmărirea penală”.
Procurorii mai menționau că „în 20 iunie 2025 inculpatul Călin Georgescu urmează să se întâlnească cu o persoană pentru stabilirea modalității de părăsire a teritoriului României”.
Aceștia au invocat nevoia de a înțelege „obiectul întâlnirii și a identificării persoanei care îi poate facilita inculpatului Călin Georgescu ieșirea de pe teritoriul României”.
Anchetatorii au obținut atunci acordul pentru supravegherea fostului candidat la prezidențiale, însă informația nu s-a concretizat.
În acest context, amintim că, pe 27 mai 2025, Călin Georgescu anunțase că se retrage din viața publică.
Informațiile deținute atunci de procurorii Parchetului General veneau la nici două luni distanță de când Călin Georgescu a depus la dosar două acte medicale care arătau că el și soția lui ar trebui să plece din țară, în Israel, pentru investigații medicale la un spital din Beer Sheva.
Reamintim că, dintr-un alt dosar, deschis anul trecut de Direcția Națională Anticorupție (DNA) în cazul unui afacerist din Vaslui acuzat de trafic de influență, mai reieșea o altă încercare a lui Călin Georgescu de a părăsi România.