Economia globală traversează o perioadă de ajustări profunde, marcată de efectele cumulate ale pandemiei, războiului, crizei energetice și noilor tensiuni din Orientul Mijlociu, care amplifică volatilitatea pe piețele internaționale, avertizează economistul Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR). Acesta spune că, deși România are unele avantaje structurale, începutul anului 2026 aduce semnale îngrijorătoare, iar procesul de scădere a inflației va fi lent și dificil de anticipat.
Viceguvernatorul BNR a explicat că noile conflicte din Orientul Mijlociu generează „runde severe de volatilitate economică”, în special prin reacțiile rapide ale pieței petrolului.
„Războiul generează runde severe de volatilitate economică, pe măsură ce piața petrolului reacționează rapid și tăios, cu implicații globale”, a declarat Marinescu, în deschiderea conferinței „Tendințe Economice”, găzduită de BNR.
Potrivit acestuia, șocurile energetice nu se transmit instantaneu în economie, ci pe mai multe canale și în etape diferite. Inițial sunt afectate costurile de transport, iar ulterior, în decurs de câteva luni, se reflectă în costurile de producție și în așteptările inflaționiste.
„Aceste mecanisme nu operează simultan și nici uniform”, a subliniat oficialul BNR, explicând de ce evoluțiile inflației sunt greu de anticipat.
România, mai puțin dependentă energetic decât alte state din UE
În acest context, România are totuși unele elemente de reziliență. Potrivit datelor prezentate, dependența energetică este semnificativ mai redusă față de majoritatea statelor europene.
În ultimii ani, aproximativ 30% din necesarul de energie a fost acoperit din importuri, un nivel comparabil cu Suedia și mult sub cel înregistrat în alte state din regiune, precum Cehia (39%), Polonia (46%) sau Ungaria (49%). Media Uniunii Europene este de 57%.
Un alt indicator relevant este intensitatea energetică, care arată cantitatea de energie utilizată raportată la PIB. Și din această perspectivă, România se poziționează mai bine decât alte state din regiune, pe fondul unor transformări structurale ale economiei.
„Nu mai vorbim doar despre obiective, ci despre potențial și realități. România poate fi un pilon de stabilitate în arhitectura energetică regională”, a spus Marinescu, făcând referire inclusiv la resursele din Marea Neagră și la companiile din domeniu.
Semnale negative la începutul lui 2026
Deși economia României a continuat să crească în 2025, într-un ritm mai lent, începutul anului 2026 este marcat de evoluții negative.
Industria a scăzut cu 3,9% în ianuarie, iar cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul a înregistrat un declin de 9,1%.
În paralel, apar semnale îngrijorătoare privind restructurări și disponibilizări în rândul unor companii importante din industrie.
„Sunt realmente îngrijorătoare anumite semnale despre restructurări și disponibilizări la nivelul unor jucători din industrie, companii etalon precum Dacia sau Azomureș”, a avertizat viceguvernatorul BNR.
Totuși, anul 2025 a adus și o schimbare importantă în structura creșterii economice. La o creștere de 0,7%, investițiile au avut o contribuție de 1 punct procentual, depășind consumul, care a contribuit cu 0,4 puncte procentuale.
„Este important să consolidăm acest parcurs, pentru accelerarea potențialului productiv al economiei”, a spus Marinescu.
Din perspectiva BNR, inflația continuă să fie una dintre principalele provocări, fiind influențată în special de factori externi, precum prețurile la combustibili și alimente neprocesate.
În contextul conflictelor și al blocajelor pe rutele de transport, așteptările inflaționiste sunt din nou alimentate: „Estimăm că rata anuală a inflației va reintra pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului”.
Marinescu a subliniat că procesul de dezinflație nu va fi unul liniar și că politica monetară trebuie să fie atent calibrată: „Provocarea noastră este de a distinge între fluctuațiile acute, dar temporare ale prețurilor, și evoluțiile care induc efecte persistente. Politica monetară trebuie să reacționeze la factorii fundamentali ai inflației, nu la fluctuații tranzitorii”.
În acest context, banca centrală trebuie să evite atât o reacție prea dură, cât și una prea relaxată.
„Trebuie să evităm să punem «sare pe rană» prin creșterea ratei dobânzii de referință, dar și să evităm să punem «gaz pe foc», într-un context financiar dominat de riscuri multiple”, a punctat acesta.
Deficitul bugetar și costurile datoriei, sub presiune
Un alt punct critic semnalat de oficialul BNR este situația finanțelor publice.
În bugetul pentru 2026, cheltuielile cu dobânzile ajung la aproximativ 3% din PIB, adică aproape jumătate din deficitul bugetar.
Deficitul estimat este de 6,2% din PIB, însă acesta nu include riscurile în creștere generate de tensiunile globale.
„În vremuri complicate, asemenea tensiuni se traduc direct în costuri financiare, prin creșterea dobânzilor la care ne împrumutăm și prin presiuni asupra cursului valutar. Aceste efecte ajung uneori la sume de ordinul miliardelor de euro și trebuie evitate”, a avertizat Marinescu.
Viceguvernatorul BNR a subliniat că reducerea costurilor de finanțare a datoriei este o prioritate majoră, însă acest obiectiv poate fi atins doar prin disciplină fiscal-bugetară și printr-o administrare atentă a datoriei publice, inclusiv prin gestionarea structurii acesteia pe scadențe.
De asemenea, acesta a atras atenția că stabilitatea politică și consecvența deciziilor sunt esențiale, în contextul tensiunilor care au însoțit adoptarea bugetului în Parlament.
Bugetul pentru 2026 prevede alocări pentru investiții de aproximativ 8% din PIB, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani.
„Anul 2026 trebuie să fie anul fondurilor europene”, a declarat acesta.
Totuși, realizarea integrală a investițiilor depinde de creșterea capacității administrative de implementare a proiectelor, în special a celor finanțate din fonduri europene.
„Nu este vorba doar de eforturile guvernului, ci ale tuturor autorităților publice, centrale și locale”, a concluzionat viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu.
Editor : A.D.