Anul 2026 marchează cea mai mare schimbare administrativă a Capitalei din ultimele trei decenii. După succesul referendumului local, „Zidul Berlinului” financiar dintre Primăria Generală (PMB) și cele șase sectoare a căzut. Pentru prima dată, bugetele sectoarelor nu mai sunt decise de primarii de sector, ci sunt votate în bloc de Consiliul General (CGMB).
Echipa Romania24info a analizat cum arată noua hartă a banilor și care sunt primele tensiuni apărute în noul sistem de organizare.
1. Sfârșitul „Feudelor” Locale: Primarii de sector devin administratori
Până în 2025, fiecare sector își gestiona cota parte din impozitele bucureștenilor după bunul plac, ducând la anomalii celebre: borduri schimbate anual în Sectorul 3, în timp ce în Sectorul 5 nu existau bani de asfalt.
Schimbarea din 2026:
- Centralizarea veniturilor: Toate impozitele pe venit și cotele defalcate merg acum într-un singur „coș” la PMB.
- Aprobarea în CGMB: Primarii de sector trebuie acum să meargă în fața Consiliului General pentru a-și susține proiectele. Dacă un sector vrea „fântâni arteziene”, dar PMB are nevoie de bani pentru reabilitarea conductelor de termoficare, Consiliul General are puterea de a tăia fondurile sectorului respectiv.
2. Prioritizarea marilor proiecte de infrastructură
Efectul imediat vizibil în bugetul pe 2026 este deblocarea proiectelor care „stăteau între sectoare”.
- Semaforizarea inteligentă și transportul în comun: În loc ca fiecare sector să aibă propria firmă de semnalizare, PMB a alocat un buget unitar. Rezultatul? O fluidizare a traficului care nu se mai oprește la granița dintre Sectorul 2 și Sectorul 3.
- Termoficarea: Sume record au fost direcționate către țevi, bani care înainte erau fragmentați în zeci de programe locale de pansat fațade.
3. Marii Pierzători: Sectoarele „Bogate” (1, 2 și 3)
Reforma a produs un șoc fiscal în zonele cu venituri mari.
- Sectorul 1 și Sectorul 3, care încasau sume imense din impozitele clădirilor de birouri și ale marilor contribuabili, văd acum cum o parte din „profitul” lor este redistribuit către sectoarele subdezvoltate.
- Efectul de solidaritate: Bugetul aprobat de CGMB în 2026 prevede o alocare masivă către Sectorul 5, pentru a aduce infrastructura de bază la nivelul restului orașului. Politic, acest lucru a generat un război deschis între primarii de sector „văduviți” de fonduri și Nicușor Dan.
4. Riscul Blocajului: Politizarea Bugetului
Analiza RO24 Info avertizează asupra unui pericol major: Șantajul politic. Deoarece CGMB aprobă acum tot, primarul general depinde de o majoritate fragilă. Dacă un partid controlează consiliul, acesta poate „înfometa” intenționat un sector condus de un primar din opoziție.
„Trecem de la fragmentarea banilor la dictatura majorității din Consiliul General. Este un sistem mai eficient, dar mult mai vulnerabil la jocurile politice,” explică analiștii consultați de Romania24info.
5. Ce simte cetățeanul pe stradă?
Deși la nivel macro lucrurile par mai logice, la nivel micro apar primele nemulțumiri.
- Serviciile de proximitate (salubritate, parcuri mici): Acestea se mișcă mai greu, deoarece fluxul de bani trece acum prin mai multe filtre birocratice la Primăria Generală.
- Uniformizarea taxelor: Parcarea și impozitele pe proprietate tind să se egalizeze pe tot cuprinsul orașului, eliminând „paradisurile fiscale” locale.
Concluzie: Un pariu pe eficiență
Reforma aplicată parțial în 2026 transformă Bucureștiul dintr-o federație de șase orașe certate într-o metropolă unitară. Succesul acestui experiment depinde de un singur factor: capacitatea administrativă a PMB de a gestiona miliarde de euro fără a se bloca în propria birocrație.