Un focar de meningită izbucnit în Marea Britanie, soldat cu două decese și zeci de îmbolnăviri, ridică întrebări privind gradul de pregătire al Europei în fața unei eventuale răspândiri. O analiză POLITICO arată că, pe măsură ce autoritățile încearcă să limiteze situația, ies în evidență diferențele dintre state în ceea ce privește accesul la vaccinuri, inclusiv în România.
Între 13 și 18 martie, 27 de cazuri de boală meningococică invazivă au fost identificate în sud-estul Angliei, potrivit Agenției de Securitate Sanitară din Regatul Unit. Nouă dintre acestea au fost confirmate ca fiind cauzate de bacteria Neisseria meningitidis de grup B.
Cel puțin 10 persoane care au contractat boala au frecventat un club de noapte din Canterbury între 5 și 7 martie. Majoritatea sunt studenți ai Universității din Kent sau elevi din anii terminali ai școlilor locale. Îmbolnăvirile au fost severe și au evoluat rapid, iar numărul cazurilor diagnosticate a crescut. Două persoane tinere au murit: un elev de 18 ani și un student de 21 de ani. Ministrul britanic al Sănătății, Wes Streeting, a descris situația drept „un focar fără precedent”.
Un caz a fost raportat și în Franța, la o persoană care vizitase universitatea din Canterbury înainte de a călători. Pacientul este spitalizat și în stare stabilă, iar contactele apropiate au fost alertate și tratate preventiv.
Cum încearcă autoritățile britanice să oprească focarul
Autoritățile sanitare au deschis patru centre în și în jurul orașului Canterbury pentru administrarea de antibiotice preventive studenților și persoanelor care au frecventat clubul.
Medicii de familie din regiune au fost sfătuiți să ofere tratament preventiv tuturor celor care au fost în club. „Aceasta este principala intervenție care va ajuta la protejarea oamenilor și la oprirea răspândirii focarului”, a declarat Trish Mannes, reprezentant al Agenției de Securitate Sanitară.
În paralel, aproximativ 5.000 de studenți sunt contactați pentru a primi vaccin împotriva meningitei de tip B, ca măsură suplimentară de precauție. Spitalele și școlile din zonă au primit instrucțiuni despre cum să recunoască simptomele, cum să prevină infecția și cum să reacționeze în caz de suspiciune.
Cresc cazurile în Europa
Focarul din Marea Britanie vine pe fondul unei tendințe mai largi la nivel european. Din 2021, cazurile de boală meningococică invazivă sunt în creștere. În 2023, au fost raportate 1.895 de cazuri confirmate și aproximativ 200 de decese în Uniunea Europeană, plus Norvegia, Islanda și Liechtenstein.
Grupul B rămâne principala cauză, reprezentând 57% dintre cazurile cu tip cunoscut și fiind dominant la toate grupele de vârstă sub 65 de ani. Franța, Germania și Spania concentrează peste jumătate din cazuri, în timp ce Belgia, Țările de Jos și Lituania au unele dintre cele mai ridicate rate de raportare.
Infecțiile cu grupul Y sunt al doilea cel mai frecvent tip (20%), în special la persoanele peste 65 de ani, iar grupul W reprezintă aproximativ 15% din cazuri.
Aproximativ 20% dintre tineri sunt purtători ai bacteriei fără simptome. Boala apare atunci când bacteria ajunge în sânge și sistemul imunitar este slăbit.
Simptomele includ febră mare, dureri de cap, vărsături și somnolență, iar în cazuri grave pot apărea meningită sau sepsis. Rata de mortalitate este de aproximativ 10%, iar supraviețuitorii pot rămâne cu dizabilități permanente, inclusiv amputări sau leziuni cerebrale.
România, printre țările fără vaccin în schema națională
Vaccinul MenB Bexsero, produs de GlaxoSmithKline, a fost aprobat în Europa (inclusiv în Regatul Unit) în 2013 și a fost introdus ca vaccinare de rutină în Regatul Unit pentru sugari în 2015. Infecțiile apar și la adolescenți, însă Regatul Unit nu a oferit vaccinarea MenB copiilor mai mari de la introducerea sa.
Accesul la vaccinul împotriva meningitei meningococice de tip B diferă semnificativ în Europa, în funcție de politicile naționale de sănătate și de evaluările privind costurile și beneficiile.
În prezent, 12 state europene oferă vaccinul în mod gratuit pentru sugari: Republica Cehă, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Luxemburg, Malta, Portugalia și Spania. Sugarii sunt considerați categoria cea mai vulnerabilă, din cauza imunității insuficient dezvoltate.
Alte țări adoptă o abordare mai limitată. Croația și Polonia oferă vaccinul doar copiilor și adulților cu sistem imunitar compromis, iar Austria îl recomandă pentru sugari, dar nu îl finanțează din fonduri publice.
În schimb, alte 12 state – Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Ungaria, Letonia, Țările de Jos, România, Slovacia, Slovenia și Suedia – nu oferă deloc vaccinul MenB în programele naționale.
Deși vaccinul împotriva meningitei meningococice de tip B nu este inclus în schema națională, România oferă gratuit vaccinuri precum cel pneumococic și vaccinul Hib (Haemophilus influenzae tip b), care protejează împotriva altor bacterii ce pot provoca meningită și sunt administrate în primii ani de viață.
De ce nu este este inclus vaccinul în programe publice
Decizia de a introduce sau nu vaccinul în programele naționale este luată de fiecare stat în parte, pe baza recomandărilor comitetelor independente de imunizare.
„Epidemiologia națională, bazată pe date de supraveghere, și considerentele privind eficiența costurilor determină aceste decizii”, explică Beate Kampmann, profesor de boli infecțioase pediatrice și imunologie.
Specialiștii subliniază că meningita de tip B este o boală relativ rară, iar vaccinul este costisitor și necesită mai multe doze. Din acest motiv, multe state aleg să îl ofere doar grupurilor cu risc ridicat sau să nu îl includă deloc în programele publice.
„Deși este administrat copiilor mici, care sunt cei mai vulnerabili, nu este disponibil gratuit pentru întreaga populație”, a explicat Brendan Wren, profesor la London School of Hygiene & Tropical Medicine. Ca urmare, programele de vaccinare diferă considerabil între țările europene.
Cum ar putea interveni UE în cazul răspândirii bolii
Uniunea Europeană are posibilitatea de a achiziționa vaccinuri în comun pentru grupuri de state membre, prin intermediul Autorității pentru Pregătirea și Răspunsul la Urgențe Sanitare (HERA), care poate negocia direct cu producătorii. O astfel de soluție ar putea fi luată în calcul pentru vaccinuri precum Bexsero, dacă există interes din partea statelor membre.
Țările de Jos au transmis deja că sunt deschise unei astfel de cooperări, după experiența achizițiilor comune de vaccinuri în timpul pandemiei de COVID-19. „Țările de Jos au avut o experiență pozitivă cu rolul UE în achiziția vaccinurilor împotriva COVID-19 și sunt deschise să discute un rol al Uniunii Europene în alte proceduri comune de achiziție”, a transmis ministerul sănătății olandez.
În prezent, vaccinul este disponibil pentru achiziție privată în majoritatea țărilor UE. În Regatul Unit însă, stocurile sunt limitate, iar farmaciile se confruntă cu un val de cereri din partea pacienților îngrijorați.
Experții consideră că este puțin probabil ca focarul din Marea Britanie să se extindă rapid în alte țări europene. Meningita meningococică este o infecție bacteriană care se transmite prin contact apropiat și prelungit, prin picături respiratorii grele, spre deosebire de virusuri precum gripa, rujeola sau SARS-CoV-2, care se răspândesc mult mai ușor.
„Este nevoie de contact apropiat și prelungit cu o persoană infectată, cum ar fi un membru al familiei sau un partener”, explică Bharat Pankhania, lector clinic la Universitatea din Exeter.
Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) a transmis miercuri seara că riscul pentru populația generală din Europa, în urma focarului din Marea Britanie, este „foarte scăzut”.
„Focarele de meningită cauzate de Neisseria meningitidis apar de obicei în grupuri mici în jurul cazurilor sau în locuri unde se adună mulți oameni. Deși pot apărea cazuri secundare în rândul contactelor apropiate, boala nu se răspândește în comunitate ca, de exemplu, un virus respirator”, a transmis agenția.
Editor : M.I.