Premierul britanic Keir Starmer a declarat că guvernul de la Londra nu va repeta „greșelile din Irak”, într-un moment de escaladare militară în Orientul Mijlociu și de presiune crescută din partea Washingtonului pentru sprijin operațional. Șeful executivului britanic a subliniat că orice decizie privind implicarea Regatului Unit va fi luată pe „o bază legală” și în cadrul unui „plan viabil, bine gândit”, sugerând că nu consideră suficiente justificările inițiale ale loviturilor americane și israeliene asupra Iranului, scrie The Guardian.
Sprijinul acordat de fostul premier britanic Tony Blair invaziei americane în Irak, în 2003, a planat mult timp ca o umbră asupra Partidului Laburist. A fost prezent în 2013, când Ed Miliband, lider al opoziției la acea vreme, a votat pentru blocarea unei intervenții militare britanice împotriva regimului sirian. Și a revenit luni, când Keir Starmer i-a asigurat pe deputați că guvernul își amintește „greșelile din Irak” și va acționa întotdeauna pe o „bază legală” și cu „un plan viabil, bine gândit” în criza care izbucnește în Orientul Mijlociu.
Mesajul transmis de premier a fost clar: el nu consideră că primele lovituri americane și israeliene asupra Iranului au fost nici legale, nici atent analizate.
„Acest guvern nu crede în schimbarea de regim din aer”, le-a spus el deputaților în Camera Comunelor.
A fost un moment semnificativ. Starmer și-a petrecut mare parte din mandatul de prim-ministru gestionând cu grijă relația cu Donald Trump – acționând, după cum spune, în interesul național al Regatului Unit prin menținerea unor relații apropiate cu președintele american, dar suportând critici intense pe plan intern.
După ce Trump a declarat luni pentru Daily Telegraph că Regatului Unit i-a luat „mult prea mult timp” să permită SUA să folosească bazele britanice pentru lovituri asupra Iranului, premierul, cunoscut pentru prudența sa, a subliniat că decizia a fost „deliberată” și că o susține.
Inițial, Marea Britanie a refuzat să acorde SUA permisiunea de a lansa lovituri care vizau schimbarea regimului de pe baze britanice, inclusiv Diego Garcia și RAF Fairford, invocând dreptul internațional.
Însă, după o discuție cu Trump în weekend, Starmer a cedat duminică seara. El a precizat că armata americană poate utiliza bazele pentru „scopuri defensive specifice și limitate”.
Decizia l-a expus acuzațiilor privind o nouă schimbare de poziție. Totuși, poziția Regatului Unit cu privire la primele lovituri nu s-a modificat. Procurorul general, Lord Hermer, a avertizat că permiterea lansării unor atacuri cu scopul schimbării regimului – idee susținută chiar de Trump – ar fi putut reprezenta o încălcare a dreptului internațional.
Nu poziția guvernului s-a schimbat, ci situația din teren. În ultimele 48 de ore, rachete și drone iraniene au lovit mai multe zone din Orientul Mijlociu, punând în pericol sute de mii de cetățeni britanici aflați în hoteluri, aeroporturi, reședințe și baze militare.
Oficialii au susținut că singura modalitate de a elimina amenințarea la adresa britanicilor din regiune era distrugerea rachetelor balistice iraniene înainte de lansare: interceptarea lor în zbor ar fi fost ca și cum ai încerca să dobori o „săgeată” din aer, în timp ce SUA pot viza „arcașul”.
Noi recomandări juridice din partea lui Hermer au concluzionat că loviturile americane asupra facilităților de rachete din Iran – inclusiv asupra rampelor de lansare și a silozurilor de depozitare – ar constitui, într-adevăr, autoapărare.
„Repet, nu am fost implicați în loviturile inițiale asupra Iranului și nu ne vom alătura unor acțiuni ofensive acum”, a declarat Starmer în Camera Comunelor luni, înainte de a prezenta un argument similar în fața unor deputați laburiști îngrijorați, cu ușile închise.
„Dar, în fața barajului de rachete și drone lansat de Iran, ne vom proteja cetățenii din regiune și vom susține autoapărarea colectivă a aliaților noștri, pentru că aceasta este datoria noastră față de poporul britanic.
Este cea mai bună modalitate de a elimina amenințarea urgentă, de a preveni escaladarea situației și de a sprijini revenirea la diplomație. Este cea mai bună cale de a proteja interesele și viețile britanice.”
Impactul loviturilor aeriene americano-israeliene va reverbera în regiune luni, dacă nu chiar ani de acum înainte. Nu în ultimul rând pentru că una dintre lecțiile conflictului din Irak a fost că, după atac, trebuie să existe un plan pentru pace și stabilitate. Starmer nu crede că președintele american are un astfel de plan pentru Iran. În schimb, există o incertitudine profundă – și, în unele zone ale guvernului britanic, o teamă reală – cu privire la ceea ce urmează.
Editor : Ș.A.