
Războiul din Orientul Mijlociu a intrat în a treia zi într-un ritm accelerat al escaladării, cu un bilanț militar tot mai amplu. După uciderea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, într-o operațiune militară comună americano-israeliană, confruntarea s-a transformat într-o campanie militară care se anunță de durată. Israel a continuat atacurile împotriva Teheranului, lovind în același timp și ținte Hezbollah din Liban. Statele Unite anunță că au lovit peste 1.000 de ținte iraniene, în timp ce Teheranul a răspuns cu valuri succesive de rachete și drone asupra Israelului și a bazelor americane din regiune. Președintele Donald Trump afirmă că operațiunea va continua „cu forță maximă” până la atingerea tuturor obiectivelor și vorbește despre o acțiune care va dura circa patru săptămâni.
Zelenski și-a oferit ajutorul în războiul împotriva Iranului
ACTUALIZARE 08:55 „Acum, toată lumea, uitându-se la Orientul Mijlociu, vede că experiența Ucrainei în domeniul apărării este de neînlocuit.
Chiar și statele din Golf, care dispun de sisteme mai multe și mai performante, ratează în continuare o parte din țintele balistice și drone.
Suntem gata să împărtășim această experiență”, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, citat de NEXTA.
Președintele cipriot confirmă: o dronă iraniană a lovit o bază aeriană britanică din țară
ACTUALIZARE 08:49 Președintele cipriot Nikos Christodoulides a confirmat că o bază aeriană britanică situată pe teritoriul țării sale a fost lovită de o dronă Shahed, relatează ynetnews.com. Au fost înregistrate pagube minore.
El a subliniat că autoritățile cipriote sunt în stare de alertă maximă și că țara sa nu este implicată în activități militare în regiune.
Un presupus atac cu drone a lovit o bază militară britanică din Cipru, a confirmat Ministerul Apărării (MOD).
Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării a declarat că nu au existat victime la baza RAF Akrotir, care a fost lovită de o dronă Shahed fără pilot.
Rafinărie de petrol din Kuweit lovită de proiectile, doi muncitori răniți
ACTUALIZARE 08:45 O importantă rafinărie de petrol din Kuweit a fost lovită de șrapnel luni dimineață, potrivit agenției de știri de stat Kuwait News Agency.
Doi muncitori de la uzina petrolieră Mina Al-Ahmadi au fost răniți în explozie și transportați la spital cu leziuni ușoare, a declarat purtătorul de cuvânt Ghanem Al-Otaibi într-un comunicat de presă citat de agenție.
Producția rafinăriei – care, potrivit Companiei Naționale de Petrol din Kuweit, are o capacitate de 346.000 de barili pe zi – nu a fost afectată.
„Echipele de urgență și-au început activitatea imediat după incident, activând planul de răspuns rapid și luând toate măsurile de precauție pentru a asigura siguranța personalului și a instalațiilor, care nu au suferit daune materiale”, a adăugat Al-Otaibi.
Ambasada SUA în Kuweit îndeamnă cetățenii americani să rămână în adăposturi din cauza amenințărilor cu rachete și drone
ACTUALIZARE 08:40 Ambasada SUA în Kuweit a emis un avertisment către cetățenii americani, îndemnându-i să rămână în adăposturi din cauza amenințărilor continue cu rachete și atacuri cu vehicule aeriene fără pilot în regiune.
„Există o amenințare continuă de atacuri cu rachete și drone asupra Kuweitului. Nu veniți la ambasadă. Adăpostiți-vă în locuința dvs. la etajul cel mai jos disponibil și departe de ferestre. Nu ieșiți afară”, a postat pe X Departamentul de Stat al SUA pentru Afaceri Consulare.
Personalul ambasadei SUA se adăpostește la fața locului, a declarat departamentul, și a îndemnat cetățenii americani să revizuiască planurile de securitate în caz de atac.
Noi explozii în Dubai, Abu Dhabi, Doha şi Manama
ACRUALIZRE 08:31 Jurnalişti AFP şi martori au raportat luni că au auzit explozii puternice în cele mai mari două oraşe din Emiratele Arabe Unite, precum şi în capitalele Qatarului şi Bahrainului, potrivit Agerpres.
Kuweitul transmis la rândul său că sistemele sale de apărare aeriană au interceptat un număr nespecificat de drone care vizau ţara, dar că nu au fost raportaţi răniţi, conform agenţiei oficiale de ştiri.
Iranul efectuează atacuri împotriva ţărilor din Golf ca represalii pentru moartea Ayatollahului Khamenei, care a fost ucis într-un atac israeliano-american sâmbătă dimineaţa.
O persoană a fost ucisă şi alte 32 au fost rănite în Kuweit, în timp ce trei cetăţeni pakistanezi, nepalezi şi din Bangladesh au fost ucişi şi 58 de persoane au fost rănite în Emiratele Arabe Unite.
Bahrainul anunţă un mort în atacurile iraniene
Bahrainul a anunţat luni că o persoană a fost ucisă în atacurile iraniene împotriva vecinilor săi din Golf, ca răspuns la loviturile aeriene americano-israeliene, în timp ce noi explozii s-au auzit în Dubai, Abu Dhabi, Doha şi Manama.
Este primul deces din Bahrain şi al cincilea în emiratele bogate ale regiunii începând de sâmbătă.
„Un incendiu a izbucnit la bordul unei nave străine în oraşul industrial Salman, după căderea unor resturi dintr-o rachetă interceptată. Incendiul a dus la moartea unui muncitor asiatic şi la rănirea gravă a altor doi”, a transmis Ministerul de Interne, adăugând că incendiul a fost „ţinut sub control şi stins”.
Iranul nu va negocia cu SUA, spune şeful securităţii naţionale de la Teheran
ACRUALIZRE 08:17 Secretarul Consiliului Naţional de Securitate al Iranului, Ali Larijani, a anunţat, luni, că Iranul nu va negocia cu SUA, dezminţind astfel informaţii vehiculate de presă.
„Nu vom negocia cu Statele Unite”, a scris Larijani pe X, potrivit News.ro.
El a explicat şi de ce a făcut precizarea, postând o informaţie apărută în presă: „Wall Street Journal: Iniţiativa lui Larijani de a relua negocierile cu Washingtonul a fost prezentată prin intermediari din Sultanatul Oman”.
Larijani a fost un loialist şi consilier al liderului suprem ucis al ţării, ayatollahul Ali Khamenei.
Donald Trump a declarat anterior că noua conducere a Iranului dorea să discute cu el şi că el a fost de acord, potrivit unui interviu acordat revistei Atlantic.
„Ei vor să discute, iar eu am fost de acord să discut, aşa că voi discuta cu ei”, a spus preşedintele SUA. „Ar fi trebuit să o facă mai devreme.”
Kuwaitul a interceptat drone ostile
Kuwaitul a interceptat luni drone ostile, în a treia zi consecutivă de atacuri iraniene de ripostă asupra statelor vecine din Golf, ca răspuns la atacurile SUA şi Israelului asupra Republicii Islamice, relatează Reuters.
Nu au fost raportate victime după ce apărarea aeriană a Kuwaitului a interceptat majoritatea dronelor în apropierea cartierelor Rumaithiya şi Salwa, a declarat directorul general al apărării civile.
Potrivit unui martor Reuters, mai devreme în Kuwait s-au auzit explozii puternice şi sirene.
Teheranul a declarat că va viza bazele americane din regiune după ce SUA şi Israelul au lansat sâmbătă atacuri asupra Iranului.
De asemenea, a atacat o serie de zone civile şi comerciale din oraşele din Golf, extinzând impactul conflictului asupra principalelor centre regionale de aviaţie şi comerţ.
Autorităţile din Dubai şi Abu Dhabi au cerut hotelurilor să prelungească şederile pentru oaspeţii care nu pot pleca
Autorităţile din Dubai şi Abu Dhabi au cerut hotelurilor să prelungească şederile pentru oaspeţii care nu pot pleca din cauza situaţiei din Orientul Mijlociu, într-o mişcare coordonată pentru a proteja vizitatorii internaţionali afectaţi de perturbările de călătorie, informează Gulf News.
Directivele obligă hotelurile să acorde prioritate bunăstării oaspeţilor, să asigure continuitatea cazării şi să evite solicitarea eliberării camerelor dacă turiştii nu pot părăsi ţara sau nu pot acoperi imediat costurile prelungirii şederii.
Dubai dispune prelungiri flexibile ale şederii
Departamentul pentru Economie şi Turism din Dubai a emis o directivă oficială către managerii hotelurilor, cerându-le să permită oaspeţilor afectaţi să îşi prelungească şederea în aceleaşi condiţii ca rezervarea iniţială.
Instituţia a precizat că măsura este aliniată cu directivele guvernamentale de a oferi sprijin şi asistenţă deplină vizitatorilor internaţionali în contextul situaţiei actuale.
Potrivit publicaţiei Emarat Al Youm, hotelurile au fost rugate să coopereze pe deplin pentru a se asigura că turiştii care nu pot pleca sunt cazaţi fără întreruperi.
Oficialii au subliniat, de asemenea, că oaspeţii nu trebuie obligaţi să elibereze camerele dacă nu pot plăti imediat costurile suplimentare, reflectând un accent mai larg pus pe protecţia consumatorilor şi bunăstarea vizitatorilor.
Operatorii hotelieri au fost instruiţi să notifice prompt departamentul în astfel de cazuri, furnizând detalii despre durata rezervării iniţiale, perioada de prelungire şi eventualele dificultăţi operaţionale întâmpinate.
Autorităţile de la Abu Dhabi vor acoperi costurile de cazare
Autorităţile din Abu Dhabi au emis o directivă similară, care merge mai departe, confirmând că guvernul va acoperi costurile de cazare pentru oaspeţii blocaţi.
Într-o circulară transmisă hotelurilor, Departamentul pentru Cultură şi Turism (DCT) Abu Dhabi a precizat că unităţile de cazare trebuie să prelungească şederea oaspeţilor până când aceştia pot pleca.
„Având în vedere circumstanţele actuale şi faptul că unii oaspeţi au ajuns la data de check-out, dar nu pot călători din motive care nu ţin de voinţa lor, vă rugăm să le prelungiţi şederea până când vor putea pleca”, se arată în document.
În document se mai arată că „costul şederii prelungite va fi acoperit de DCT Abu Dhabi” şi solicită hotelurilor să transmită facturile direct departamentului.
ACRUALIZRE 07:49 În cea de-a treia zi a operaţiunii militare americano-israeliane împotriva Iranului, armata israeliană a continuat luni atacurile pe scară largă asupra Teheranului, vizând şi Hezbollah, care, pentru prima dată în conflict, a atacat Israelul dinspre Liban.
Anterior, preşedintele american Donald Trump şi-a reafirmat obiectivul de a „decapita” regimul iranian, ale cărui lovituri de represalii au făcut morţi în Israel şi în state arabe din Golf care spun că sunt gata să „îşi apere securitatea”.
Armata israeliană a indicat luni că continuă să efectueze „atacuri la scară largă” la Teheran „împotriva unor ţinte ale regimului terorist iranian”.
Agenţia de presă iraniană Tasnim a raportat explozii în capitală.
Hezbollah se implică în conflict
Hezbollah a promis că va „înfrunta” agresiunea americano-israeliană împotriva Iranului după moartea ayatollahului Ali Khamenei. Mişcarea armată pro-iraniană cu sediul în Liban şi-a pus în aplicare ameninţările, afirmând luni că a lansat rachete şi drone spre Israel, pentru prima dată în acest conflict.
Armata israeliană a ripostat rapid, anunţând că loveşte ţinte ale Hezbollah „în întregul Liban” şi ordonând locuitorilor din aproximativ 50 de sate să evacueze.
Explozii puternice au fost auzite la Beirut de un jurnalist al AFP, potrivit Agerpres.
Premierul libanez Nawaf Salam a afirmat că atacurile împotriva Israelului sunt „un act iresponsabil”.
Trump strigă răzbunare
Statele Unite au anunţat duminică că au pierdut trei soldaţi, primele pierderi în conflict. Acestea nu vor fi ultimele, a avertizat Donald Trump, care a promis că va „răzbuna” moartea lor.
Aşa cum făcuse şi cu o zi înainte anunţând operaţiunea militară, el a făcut apel la poporul iranian: „Luaţi puterea, America este cu voi”. El le-a mai cerut încă o dată Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a Republicii Islamice, să „depună armele” sau să vor muri.
„Patru până la cinci săptămâni”: aceasta este estimarea pe care Trump a dat-o pentru durata operaţiunilor americane, în New York Times, fără a oferi detalii.
De asemenea, el a declarat pentru New York Times că are „trei opţiuni foarte bune” de candidaţi pentru a conduce Iranul în viitor, fără a dezvălui niciun nume.
Statele din Golf sunt gata să se apere
Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrein, Qatar, Kuweit şi Oman, membrii Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG), au avertizat duminică seara că vor lua „toate măsurile necesare pentru a-şi apăra securitatea”.
Gardienii Revoluţiei declaraseră anterior că a lansat un nou val de atacuri „la scară largă” împotriva „inamicului”, care a vizat mai multe state din Golf. Teheranul a asigurat că ţinteşte baze americane şi nu direct vecinii săi.
Statele Unite şi aliaţii arabi au condamnat atacurile ca fiind „inconştiente”.
Acestea au făcut cel puţin patru morţi şi zeci de răniţi cu începere de sâmbătă în ţările din Golf.
Preţurile petrolului cresc vertiginos
Preţurile petrolului au crescut vertiginos luni la deschidere, depăşind pentru scurt timp 80 de dolari pe baril, din cauza temerilor de perturbări severe ale aprovizionării globale cu ţiţei.
Navigaţia în strâmtoarea Ormuz, situată între Iran şi Oman şi prin care trece aproximativ 20% din consumul mondial de petrol, este practic paralizată. Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI) a cerut companiilor de transport maritim „să evite” regiunea.
Aparatul iranian lovit în inima sa
Sediul Gardienilor Revoluţiei a fost distrus, potrivit Pentagonului. Autorităţile iraniene nu au comentat.
Media iraniene au confirmat, totuşi, moartea mai multor oficiali de rang înalt, inclusiv şeful Gardienilor Revoluţiei, şeful Statului Major al forţelor armate şi ministrul apărării.
Atacurile americano-israeliene au ucis 48 de „lideri” iranieni, potrivit lui Donald Trump, care nu a oferit alte detalii.
Oraş israelian în doliu
Rachetele iraniene au lovit puternic teritoriul israelian duminică.
În Bet Shemesh, în centrul ţării, un proiectil iranian a ucis nouă persoane care se adăposteau şi a rănit alte 46. Unsprezece persoane sunt încă dispărute.
Clădirea care adăpostea adăpostul public a fost pulverizată de impact, care a aruncat blocuri de beton suficient de mari pentru a distruge maşini parcate la 50 de metri distanţă.
Omagii aduse lui Khamenei
După uralele care au răsunat sâmbătă prin Teheran după moartea ayatollahului Khamenei, mii de oameni i-au adus un omagiu ghidului suprem duminică la Teheran, scandând „Moarte Americii!” şi „Moarte Israelului!”.
Adunări similare au fost raportate în Shiraz (sud) şi Yazd (centru).
În Pakistanul vecin, cel puţin 17 persoane au murit duminică în manifestaţii pro-iraniene.
Bagdadul a fost scena unor ciocniri între manifestanţi şi poliţie în apropierea ambasadei Statelor Unite.
Trump anunță o acțiune de 4 săptămâni
Moartea lui Ali Khamenei, confirmată după atacurile de sâmbătă, reprezintă cel mai dramatic moment al conflictului și o lovitură directă în centrul puterii de la Teheran. Potrivit președintelui american, „48 de lideri iranieni” ar fi fost eliminați „dintr-o singură lovitură”, într-o operațiune pe care a descris-o drept parte a unui „proces de patru săptămâni”.
Vorbind din reședința sa din Mar-a-Lago, Trump a susținut că ofensiva „avansează rapid” și că durata estimată a campaniei ar putea fi de aproximativ o lună sau chiar mai puțin, în pofida dimensiunii Iranului.
În paralel, armata americană a confirmat primele pierderi majore: trei militari au fost uciși, iar alți cinci au fost răniți grav în urma atacurilor iraniene asupra bazelor americane și israeliene din regiune.
„Trebuia să ne așteptăm la pierderi cu așa ceva”, a declarat Trump pentru NBC News, avertizând că sunt posibile și alte victime.
Teheranul a ripostat cu peste 25 de valuri de rachete și drone, potrivit unui oficial occidental. Explozii au fost raportate nu doar în Israel, unde cel puțin nouă persoane au murit într-un bombardament la Beit Shemesh, ci și în Oman, Bahrain, Qatar, Kuweit și Emiratele Arabe Unite.
Israelul a transmis că a lansat un „val de atacuri ample” asupra „inimii Teheranului”, în timp ce SUA afirmă că au fost lovite centre de comandă, baze de rachete balistice, infrastructură navală și alte obiective strategice.
Președintele american a susținut inclusiv că nave iraniene au fost scufundate în cadrul operațiunilor recente.
Comandamentul Central al SUA a raportat că peste 1.000 de ținte iraniene au fost lovite până acum, inclusiv centre de comandă și control, baze de rachete balistice și nave ale marinei iraniene.
Israelul a confirmat eliminarea liderilor de rang înalt ai așa-numitei „axe teroriste iraniene” și a continuat atacurile în inima Teheranului, provocând daune inclusiv unui spital, al cărui personal a evacuat pacienții pentru a-i proteja. Bombardiere stealth B-2 ale SUA au lovit facilități critice pentru rachetele balistice iraniene, demonstrând capacitatea militară americană de a opera la distanță mare cu precizie.
Pe fondul acestor operațiuni, tensiunile regionale s-au extins: NATO își ajustează poziția forțelor pentru a contracara amenințările, Marea Britanie a doborât o dronă iraniană care se îndrepta spre Qatar, iar protestatarii irakieni pro-Iran au încercat să asalteze Zona Verde din Bagdad, fiind dispersați de forțele de securitate cu gaze lacrimogene.
Exploziile și sirenele de raid aerian au fost raportate și deasupra Ierusalimului, în timp ce drone și rachete iraniene au lovit baze americane din Kurdistanul irakian și baze navale din Abu Dhabi, fără victime semnificative, dar cu pagube materiale.
Escaladarea afectează nu doar securitatea militară, ci și fluxurile economice globale: peste 150 de petroliere așteaptă în afara Strâmtorii Hormuz, principala rută energetică controlată de Iran.
În plan diplomatic, Uniunea Europeană și lideri ai Marii Britanii, Franței și Germaniei au cerut măsuri defensive și avertizează asupra riscului de escaladare, în timp ce oficiali europeni, inclusiv Ursula von der Leyen și cancelarul german Friedrich Merz, subliniază necesitatea unei tranziții credibile în Iran și planificarea „zilei de după”.
Dimensiunea simbolică a conflictului este, la rândul ei, profundă. În Regatul Unit, iranieni din diaspora au ieșit în stradă pentru a celebra moartea lui Khamenei, punând în lumină polarizarea profundă generată de regimul său, aflat la putere de aproape patru decenii.
În același timp, la nivel diplomatic, Trump a declarat că este dispus să „discute” cu liderii iranieni, fără a preciza cu cine anume, lăsând deschisă o posibilă fereastră de negociere chiar în mijlocul escaladării militare.
După trei zile de confruntări, conflictul nu mai poate fi considerat o reacție limitată, ci o campanie coordonată de amploare, cu implicații regionale și globale. Intensitatea loviturilor, numărul mare de ținte distruse și extinderea geografică a atacurilor sugerează o etapă critică, în care fiecare nou val de represalii crește riscul unui război regional de durată.

