Războaiele, tensiunile comerciale dintre marile puteri și schimbările rapide din tehnologie fac ca economia globală să devină mai impredictibilă în 2026. Efectele se simt deja și în România, prin prețuri ridicate, dobânzi mari și o economie intrată în recesiune tehnică. Economia trece prin vulnerabilități importante, o datorie publică trecută de 60% din PIB în noiembrie 2025 și cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, care o fac mai expusă la orice șoc extern. „Știind riscurile, îți faci un plan. Atât la nivel de business, cât și la nivel de familie, cât și la nivel guvernamental. Altfel, ești surprins”, a explicat Costin Ciora, economist și lector la Academia de Studii Economice din București, pentru Digi24.ro.
Cele mai importante analize internaționale arată că economia globală intră într-o perioadă mai instabilă, în care conflictele, tensiunile comerciale și schimbările tehnologice devin riscuri majore pentru următorii ani.
Raportul Global Risks 2026 al Forumului Economic Mondial se bazează pe răspunsurile a peste 1.300 de experți din 116 economii.
Jumătate dintre respondenți anticipează o perioadă „turbulentă sau furtunoasă” în următorii doi ani, iar pe termen de zece ani procentul urcă la 57%. Doar 1% se așteaptă la un viitor stabil.
Pe primul loc în topul riscurilor globale se află confruntarea geo-economică, adică tensiunile comerciale și politice dintre marile puteri. Urmează conflictele armate între state, polarizarea socială și riscurile tehnologice.
„Raportul de la World Economic Forum este foarte relevant, pentru că ne oferă o perspectivă nu doar pe termen scurt, ci și pe termen lung. Riscurile sunt economice, geopolitice, sociale sau tehnologice, dar în acest an pe primele locuri apar cele geopolitice. Pe locul doi este riscul unui conflict militar, însă pe primul loc este confruntarea geo-economică”, a explicat Costin Ciora.
Potrivit economistului, economia globală se schimbă structural: „Am trecut de la etapa globalizării de acum zece ani într-o etapă în care există parteneriate noi între țări și continente, dar și tensiuni economice care vin la pachet cu taxe vamale și restricții comerciale. Dacă o companie avea expunere globală, acum trebuie să ia în calcul aceste costuri adiacente.”
Barometrul Allianz adaugă perspectiva mediului de afaceri, pe baza răspunsurilor a peste 3.300 de specialiști din aproape 100 de țări.
Pe primul loc în topul riscurilor pentru companii se află atacurile cibernetice, pentru al cincilea an consecutiv. Inteligența artificială este surpriza anului și urcă pe locul doi în clasament, pe fondul introducerii rapide în economie, mai repede decât pot ține pasul reglementările și securitatea.
Inteligența artificială nu este un risc abstract. Companiile care o adoptă prea repede, fără măsuri de securitate și guvernanță, se expun la erori costisitoare, breșe de date și răspundere legală neclară. Cele care o ignoră riscă să rămână în urmă față de concurență.
Pe locul trei se află întreruperea activității și perturbările lanțurilor de aprovizionare, o consecință directă a tensiunilor geopolitice.
Cum ajung aceste riscuri în România
Riscurile globale nu rămân la nivelul rapoartelor, ci ajung în economie prin exporturi, investiții, costuri de finanțare și prețuri.
România este o economie puternic integrată în piața europeană, iar încetinirea economiei europene sau tensiunile comerciale afectează direct activitatea companiilor locale.
Mașinile și echipamentele de transport reprezintă 46,6% din exporturile românești, potrivit datelor Institutului Național de Statistică pentru 2025. Când comenzile din Germania sau Franța scad din cauza tensiunilor comerciale cu SUA, efectul se simte direct și în fabricile furnizorilor din România.
Presiunile globale asupra prețurilor și energiei au contribuit și ele la menținerea unei inflații ridicate.
Potrivit celor mai recente date publicate de INS, rata anuală a inflației a fost de 9,62% în ianuarie 2026, în ușoară scădere față de 9,69% în decembrie 2025. Cel mai mult s-au scumpit serviciile, cu 11,59% față de ianuarie 2025.
Riscul cibernetic, aflat pe primul loc în barometrul Allianz la nivel global, se manifestă puternic și în România.
Datele BNR arată că fraudele informatice au crescut cu aproximativ 40% în 2024, iar atacurile de tip malware cu aproape 287%. Nivelul amenințării este evaluat ca ridicat de Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică.
Economia României a intrat în recesiune tehnică
Pentru România, aceste riscuri vin într-un moment economic dificil.
Economia românească a intrat la finalul lui 2025 în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere economică. PIB-ul a scăzut cu 0,2% în trimestrul III și cu 1,9% în trimestrul IV față de trimestrele precedente, potrivit datelor INS.
Recesiunea tehnică este, în primul rând, un semnal statistic, ce arată că economia încetinește și produce mai puțin decât înainte.
Recesiunea reală este însă ceea ce simt oamenii direct, atunci când veniturile nu mai cresc în ritmul prețurilor, consumul scade sau locurile de muncă devin mai nesigure.
„Recesiunea tehnică despre care se discută poate să meargă mai departe dacă nu apar măsuri de stimulare a economiei, astfel încât mediul de afaceri să aibă o perspectivă mai pozitivă”, spune Costin Ciora.
În paralel cu încetinirea economiei, datoria guvernamentală a României a depășit pentru prima dată pragul de 60% din PIB, ajungând la aproximativ 1.121 de miliarde de lei, adică 60,2% din tot ceea ce produce economia românească într-un an, potrivit datelor Ministerului Finanțelor din noiembrie 2025.
Acesta este pragul de alertă stabilit în tratatele europene. Depășirea lui nu înseamnă automat o criză, dar arată că statul trebuie să fie mai atent la nivelul împrumuturilor și la costurile lor.
Datoria a crescut în principal pentru că statul a cheltuit ani la rând mai mult decât a încasat din taxe și impozite, diferența fiind acoperită prin împrumuturi.
Problema devine mai serioasă atunci când economia încetinește, deoarece statul se poate împrumuta mai scump, iar costurile ajung în final tot la contribuabili, prin taxe mai mari sau cheltuieli publice reduse.
Problemele economiei nu se văd doar în statistici
Fragilitatea economiei se vede și în situația companiilor. Deficitul bugetar a atins 8,4% din PIB în 2025, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, potrivit BNR. Datele aceleiași instituții arată că aproximativ o treime dintre firmele din România au capitaluri proprii sub minimul prevăzut de lege, iar aceste companii generează peste jumătate din restanțele din economie.
Rata creditelor neperformante la firme a urcat la 5,1% în septembrie 2025, față de 3,8% cu un an în urmă, iar durata medie în care o companie își plătește furnizorii a ajuns la 83 de zile, față de limita legală de 60 de zile.
În același timp, România riscă să piardă o parte din fondurile europene disponibile prin PNRR. Până la finalul lui 2025 au fost încasate mai puțin de 40% din sumele alocate, respectiv 10,7 din cele 28,5 miliarde de euro alocate inițial, potrivit BNR. Programul se închide în august 2026.
„O soluție este să împrumutăm din experiența altor state”, spune Ciora. „Mă gândesc la Polonia, care a reușit un nivel de atragere a fondurilor europene foarte ridicat. Trebuie să vedem exact, la nivel strategic, cum au procedat ei și să aplicăm acele lecții.”
O altă vulnerabilitate structurală este intermedierea financiară redusă. Activele bancare reprezintă aproximativ 49,7% din PIB, de patru ori mai puțin decât media europeană de 210%, potrivit aceluiași raport BNR, ceea ce limitează accesul firmelor la finanțare.
Costin Ciora consideră că una dintre cele mai mari probleme ale economiei românești este impredictibilitatea fiscală: „Schimbările legislative și cele legate de taxare reprezintă un risc foarte mare pentru economia din România. Am văzut acest lucru începând de anul trecut.”
Un barometru neoficial al acestei îngrijorări: un sondaj recent realizat de CURS despre preocupările bucureștenilor arată că taxele și impozitele au urcat pe locul doi în lista priorităților cetățenilor, după trafic, dar înaintea apei calde.
„Taxele au trecut în zona de survival”, a menționat Ciora, ceea ce înseamnă că „grija pentru bani a depășit grija pentru confortul de bază.”
Soluția nu este neapărat evitarea creșterii taxelor, ci predictibilitatea lor.
„Statul trebuie să vină cu mesaje de predictibilitate. Dacă majorezi ceva, anunță cu șase luni înainte. Ca oamenii din business să se pregătească”, a adăugat acesta.
Un exemplu concret: pe 30 decembrie 2024 a fost adoptată ordonanța supranumită „Trenuleț”, care a schimbat regulile fiscale peste noapte.
„În momentul în care aceste lucruri se întâmplă, apare din nou predispoziția de a vedea riscuri și de a frâna investițiile”, spune Ciora.
Schimbările fiscale anunțate cu puțin timp înainte de intrarea în vigoare fac planificarea dificilă pentru companii și cresc incertitudinea economică.
Ce înseamnă aceste riscuri pentru cetățeni și firme
Pentru cetățeni, riscurile economice se traduc în facturi mai mari, prețuri ridicate și venituri mai greu de planificat.
„Exact ca un business, și la nivel personal trebuie să îți faci un plan, să te uiți la cheltuieli și să te adaptezi”, spune Costin Ciora.
Economiile lichide care acoperă cel puțin trei luni de cheltuieli sunt, în acest moment, mai importante ca oricând. Depozitele bancare cu dobândă sau titlurile de stat oferă randamente mai apropiate de inflație decât banii lăsați în cont curent.
O parte dintre oameni reacționează prin economisire mai mare, în timp ce alții sunt afectați direct de creșterea costurilor.
„Există două povești”, spune Ciora, „pe de o parte, cei care au stabilitatea veniturilor și economisesc mai mult decât de obicei. Pe de altă parte, cei care nu fac față facturilor de la o lună la alta, pentru care fiecare creștere de taxă are un impact major.”
„Scade atât frecvența, cât și valoarea medie a coșului de cumpărături”, explică economistul. „Oamenii spun: dacă este vorba de a ieși în oraș, scad frecvența. Îi invit pe prieteni acasă. Iar acest lucru are un efect de domino mai departe, mai puține încasări pentru companii, mai puțină activitate economică.”
Locul de muncă este și el un factor pe care îl putem gestiona: domeniile mai rezistente la automatizare pe termen mediu sunt cele care implică judecată umană sau specializare tehnică, iar investiția în formare profesională continuă devine o formă de protecție, nu un moft.
Pentru companii, perioada următoare înseamnă mai multă prudență. Diversificarea furnizorilor, investițiile în securitate cibernetică și planificarea financiară devin esențiale într-un mediu economic mai instabil.
Bonitatea clienților și a furnizorilor merită verificată periodic: companiile cu dificultăți financiare generează 56% din totalul restanțelor din economia românească, potrivit BNR.
2026 va fi mai degrabă un an de ajustare economică
Pentru economie, 2026 va fi mai degrabă un an de ajustare decât unul de creștere rapidă. Evoluția va depinde atât de contextul internațional, cât și de deciziile economice luate în România, în special cele legate de deficit și taxe.
„Recesiunea tehnică despre care se discută poate să meargă mai departe dacă nu apar măsuri de stimulare a economiei, astfel încât mediul de afaceri să aibă o perspectivă mai pozitivă”, a concluzionat Costin Ciora.
Într-o perioadă mai instabilă, atât familiile, cât și companiile sunt nevoite să își planifice mai atent cheltuielile și investițiile decât în anii de creștere economică.