Deși Constituția Ucrainei interzice organizarea unui scrutin electoral pe timp de război, președintele american Donald Trump i-a cerut, în decembrie 2025, lui Volodimir Zelenski să organizeze alegeri. Recent, Financial Times, citând oficiali ucraineni și europeni, relata faptul că liderul de la Kiev intenționează să anunțe pe 24 februarie, ziua în care se împlinesc patru ani de la debutul conflictului, planul pentru alegerile prezidențiale și referendumul privind acordul de pace, lucru infirmat ulterior de președintele ucrainean.
Totuși, SUA au acordat Ucrainei și Rusiei luna iunie drept termen limită pentru a ajunge la un acord de pace, a anunțat liderul ucrainean. Mai mult, Zelenski a precizat că, dacă termenul limită din iunie nu va fi respectat, administrația Trump va exercita probabil presiuni asupra ambelor părți pentru a-l respecta.
The Conversation a prezentat cinci motive pentru care un scrutin în Ucraina și referendumul privind acordul de pace ar duce la prelungirea conflictului.
Organizarea unor alegeri libere și corecte în timp de război
Prima problemă este cea logistică. Cine va avea dreptul să voteze? Unde și cine ar putea monitoriza alegerile pentru a se asigura că acestea sunt libere și corecte? Pe lângă sutele de mii de soldați care luptă în tranșee pentru a apăra Ucraina împotriva agresiunii Rusiei, există și 3,7 milioane de ucraineni strămutați intern și aproape 6 milioane de refugiați în străinătate, plus aproximativ 5 milioane de ucraineni care trăiesc în prezent sub ocupație rusă.
Există, de asemenea, incertitudinea unui armistițiu rusesc – necesar pentru a facilita nu numai desfășurarea alegerilor, ci și campania electorală premergătoare – și certitudinea aproape absolută a unei interferențe rusești la scară largă în alegeri.
Ne putem aștepta la ceva similar cu ceea ce a trăit Moldova în timpul alegerilor prezidențiale, referendumului privind integrarea europeană din 2024 și alegerilor parlamentare din 2025, când alegătorii au fost bombardați cu dezinformare. Moscova a recrutat chiar și preoți ortodocși pentru a încerca să influențeze electoratul. Încercările Rusiei de a influența rezultatele acestor voturi s-au dovedit a avea limite clare. Dar acest lucru nu o va descuraja să încerce din nou, și mai intens, în Ucraina.
Având în vedere toate acestea, perspectivele organizării oricărui vot – cu atât mai mult unul cu consecințe atât de importante pentru țară și poporul său – par mai mult decât descurajante.
Nu există încă un acord de pace realist
O a doua problemă este fezabilitatea oricărui acord de pace între Rusia și Ucraina. În prezent, este greu de imaginat că diferențele dintre Rusia și Ucraina pot fi depășite într-un mod semnificativ, fără a încălca limitele acceptabile pentru niciuna dintre părți – în special în ceea ce privește teritoriul și garanțiile de securitate.
Chiar dacă ar fi posibil să se găsească o formulare pe care președinții rus și ucrainean să o poată semna, aprobarea unui astfel de acord într-un referendum în Ucraina pare îndepărtată. Probabil că ar avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, un referendum s-ar confrunta cu aceleași presiuni logistice și de eligibilitate.
Ucrainenii ar putea spune nu „păcii”
Nu este clar ce s-ar întâmpla dacă majoritatea ucrainenilor ar respinge acordul propus în cadrul referendumului. Ar însemna asta o revenire la negocieri sau la război? Cel de-al doilea scenariu este cel mai probabil.
O a treia opțiune ar fi continuarea unui armistițiu fragil și punerea în aplicare a unor părți ale acordului care sunt benefice pentru ambele părți, cum ar fi schimbul de prizonieri.
Dar, la fel ca în cazul acordurilor de la Minsk din 2014 și 2015, revenirea la războiul total ar rămâne o posibilitate reală.
Europa trebuie să joace un rol
Până în prezent, partenerii europeni ai Ucrainei au rămas în mare parte în afara negocierilor de pace. Poate că nu sunt părți directe în război, dar au în mod clar un interes în condițiile de pace care ar putea fi negociate acum între Moscova, Kiev și Washington. „Coaliția Voinței”, formată în mare parte din țări europene, este de așteptat să joace un rol cheie în punerea în aplicare a garanțiilor de securitate susținute de SUA și să se ocupe de reconstrucția postbelică a Ucrainei.
Dar, după mai bine de 12 luni de ostilitate din partea Washingtonului față de Bruxelles, nu mai există prea multă încredere în fiabilitatea sprijinului acordat de SUA Ucrainei. Prin urmare, a patra problemă este că nici acceptarea de către Europa a unui acord de pace impus de SUA nu mai poate fi considerată un lucru de la sine înțeles.
Acest lucru nu înseamnă neapărat că un acord de pace este imposibil, dar este aproape sigur că nu va fi posibil dacă Europa nu va participa la negocieri.
Președintele francez, Emmanuel Macron, l-a trimis recent pe cel mai înalt diplomat al său, Emmanuel Bonne, la Moscova pentru discuții la Kremlin. Iar fostul reprezentant permanent al țării în Consiliul de Securitate al ONU, Nicolas de Rivière, a fost numit noul ambasador francez la Moscova, semnalând importanța pe care Parisul o acordă contactelor directe cu Rusia.
UE, potrivit șefului său de politică externă, Kaja Kallas, ar putea numi, de asemenea, un reprezentant special pentru contactele cu Moscova – după ce blocul va fi convenit asupra mesajelor pe care dorește să le transmită.
Cu toate acestea, în ciuda faptului că Bruxellesul deține câteva atuuri puternice – inclusiv înghețarea activelor rusești și o serie largă de sancțiuni –, nu există pentru moment niciun indiciu că Washingtonul sau Moscova ar fi dispuse să acorde Bruxellesului un loc la masa negocierilor.
Rusia nu este de încredere
Ultima problemă este dacă Rusia va accepta chiar și cele mai bune condiții posibile într-un acord de pace și dacă le va respecta. Presiunea exercitată de SUA pentru a încheia un acord în următoarele luni sugerează că la Casa Albă există o oarecare încredere că se poate ajunge la un acord acceptabil pentru Kremlin și că Ucraina și aliații săi pot fi constrânși să îl accepte.
Multe dintre evenimentele din ultimele zile sunt pe placul Rusiei: alegerile prezidențiale din Ucraina; faptul că SUA își folosesc sprijinul pentru garanțiile de securitate ca pârghie pentru a împinge Kievul să accepte tot mai multe compromisuri; și negocierile paralele dintre SUA și Rusia privind un acord economic.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a ajuns în această situație fără a face niciun compromis. Până acum, l-a manipulat perfect pe președintele SUA și nimic nu indică faptul că ar fi terminat cu asta. Este aproape sigur că Trump va continua să facă jocul lui Putin – și să se retragă atunci când planul său grandios se va destrăma, notează sursa citată.
Există un plan de rezervă?
Nu este clar care este planul de rezervă al liderului de la Kiev și al aliaților săi europeni. Având în vedere că nu există prea multe indicii care să sugereze că actualul plan și calendarul SUA pentru încheierea unui acord vor duce la un final fericit, aceștia trebuie să elaboreze foarte repede planuri de urgență credibile.
Organizarea unor alegeri aproape imposibile din punct de vedere logistic și a unui referendum cu un rezultat extrem de incert ar fi o modalitate inteligentă pentru președintele ucrainean și aliații săi europeni de a câștiga timpul necesar pentru elaborarea unei noi strategii, a mai scris sursa citată.
Citește și:
Editor : A.M.G.