Prezent la Conferința de Securitate de la Munchen, din Germania, ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că în rândul aliaților s-a discutat în ultima perioadă ideea că în cadrul NATO, Europa trebuie să fie în măsură să-și apere teritoriul și cetățenii în interiorul Alianței. „A fost un duș mai rece în urmă cu un an, când lucrurile acestea s-au spus mai răspicat, însă există o percepție care s-a regăsit între toți miniștrii Apărării și între toate țările membre ale Uniunii europene, și anume că pentru a atinge acest deziderat, care ține de securitatea cetățenilor noștri, a teritoriilor noastre, trebuie să producem mai mult în interiorul Uniunii Europene”.
Comentând despre discursul cancelarului german Friedrich Merz, din deschiderea lucrărilor importantei conferințe de la Munchen, în care șeful Cancelariei de la Berlin a anunțat „sfârșitul ordinii mondiale”, ministrul român al Apărării a declarat că acesta este „un discurs care a lăsat multe capete de construcție și de pod”.
Cancelarul german a lansat un apel direct de a reseta relația transatlantică, dar şi de a stabili limite clare spunând că „războiul MAGA” nu este al nostru şi că nici măcar SUA nu vor fi suficient de puternice pentru a acționa singure.
În discursul rostit la deschiderea celei de-a 62-a Conferințe de Securitate de la Munchen, cancelarul german Friedrich Merz a transmis că în ultimii ani „am asistat la tensiuni și conflicte tot mai mari în lume”, inclusiv agresiunea rusă în Ucraina. Liderul german a avertizat că „trebuie să spunem în termeni și mai duri”, că „această ordine mondială nu mai există”. „Europa tocmai s-a întors dintr-o vacanță din istorie”, a spus el.
„Ideea pleacă de la ce s-a discutat în ultima vreme, că în cazul NATO, Europa tb să fie în măsură să și apere cetățenii în interiorul NATO. Există o percepție care s-a regăsit, că pentru a atinge acest deziderat, trebuie să producem mai repede”, a spus Miruță, care a subliniat că preocuparea este de a vedea cum putem scala capacitățile de producție.
„Nu mai e o chestiune de bani, ci de timp”, a subliniat ministrul, care a precizat că România a venit la Munchen cu o propunere de inventariere a capacităților publice cu potențial temporar, care să ajute la tehnologizare și producție în ritm mai rapid la nivel european.
„Am propus să se contorizeze și să se facă un inventar public al capacităților de producție care au un potențial temporar, adică nu sunt 100% pregătite să producă, pe teritoriul țărilor membre ale UE. Spre exemplu, în România. Noi avem o serie de platforme care nu sunt tehnologizate, nu au tehnologie de ultimă generație să producă rachete cu rază lungă. Însă au facilități, există buncăre, există poligoane, există depozite, autorizații, care, poate, reprezintă 15-20-30% din necesarul unei fabrici noi. Dacă tot invocăm faptul că trebuie produs mai repede, dacă tot invocăm rapiditatea, am propus să se facă un inventar cu aceste situații, în care țările care dețin tehnologie să vină cu diferența, astfel încât să producem și mai mult și mai repede”, a explicat Miruță.
„Propunere care nu a fost respinsă, a fost pt prima oară adusă în discuție și rămâne în analiză”, a adăugat ministrul în legătură cu propunerea României.
Ministrul a mai spus că „toată lumea acceptă faptul că nu se pune problema unui NATO fără Statele Unite, nu se pune problema ca Europa să spună că nu este nevoie de interacțiune cu SUA, statele europene nu anulează ceea ce SUA sugerează, anume mărirea capacității, pentru a-și asigura integritatea teritorială, eventual și cu un sprijin major al SUA”. Sunt țări care nu cresc PIB pentru apărare, sunt țări ca și România, care cresc PIB pentru apărare. „Noi suntem în situația în care avem 21 de proiecte puternice de înzestrare a armatei, care nu au existat în ultimii poate în ultimii 20 de ani, care au fost gândite ca, prin dezvoltarea lor, să dezmorțească între patru și șapte fabrici de producție din România care au fost înghețate în ultimii 20-30 de ani”.
Editor : M.C