Dacă în 2006 economia era evaluată la aproximativ 100 de miliarde de euro, în 2026 ar urma să ajungă la circa 400 de miliarde de euro, potrivit Ziarului Financiar.
Creșterea nu a fost constantă, ci din ce în ce mai rapidă. A fost nevoie de 12 ani pentru ca PIB-ul României să urce de la 100 la 200 de miliarde de euro, apoi de doar 5 ani pentru a ajunge la 300 de miliarde de euro, iar următorul salt, până la 400 de miliarde de euro, este estimat să se producă în doar trei ani.
Mai mult decât o simplă statistică
Astfel de cifre trebuie privite însă în context, nu ca simple numere. „Sigur că valorile nominale, în sine, în economie nu înseamnă foarte mult dacă nu sunt comparate cu trecutul sau, pe orizontală, cu alte ţări sau, şi mai relevant în cazul PIB-ului, cu valoarea per capita”, a explicat analistul economic Sorin Pâslaru.
Cu toate acestea, dimensiunea totală rămâne importantă, pentru că arată forța unei țări și potențialul ei de dezvoltare. „Valoarea absolută are rostul ei, pentru că oferă o imagine rapidă asupra puterii unei economii, reflectă capacitatea de creştere, dinamica, potenţialul de a face business, de a dezvolta o afacere în acea ţară, dar şi poziţia ţării pur şi simplu în lume”, mai spune sursa citată.
România depășește state din regiune
Un PIB de 400 de miliarde de euro ar plasa România peste unele state din regiune, precum Cehia, cu aproximativ 360 de miliarde de euro, sau Portugalia, cu circa 300 de miliarde de euro, în timp ce Ungaria, cu un PIB de aproximativ 210 miliarde de euro, rămâne mult în urmă. În acest ritm, în următorii 5–7 ani România ar putea ajunge din urmă Austria, care are în prezent un PIB de aproape 500 de miliarde de euro.
Creștere economică pe datorie
Creșterea accelerată din ultimii ani arată că firmele locale și multinaționalele au reușit să se dezvolte puternic și să acumuleze capital. România a adăugat 100 de miliarde de euro la PIB într-un timp record, între 2023 şi 2026, în doar trei ani, după un deceniu de expansiune puternică a mediului de afaceri.
Totuși, această evoluție are și un cost important: creșterea datoriei publice. Dacă în 2006 datoria era de doar 12% din PIB, acum se apropie de 60%. În termeni simpli, statul s-a împrumutat tot mai mult pentru a susține economia și cheltuielile publice.
Împrumuturile ajută tot mai puțin economia
În același timp, s-a observat o scădere a eficienței acestor împrumuturi, spun specialiștii. În perioada 2006–2018, fiecare 1 euro de datorie nouă aducea aproximativ 1,72 euro în plus la PIB. Între 2018 și 2023, randamentul a scăzut la 1,25 euro, iar în ultimii ani a coborât la aproximativ 1,11 euro, semn că economia crește mai greu în raport cu banii împrumutați.
Dimensiunea economiei devine tot mai importantă și în plan internațional, într-o lume în care țările mari au o influență mai puternică și ajung mai ușor la masa deciziilor.
Prag important pentru economia României
Pe termen lung, provocările rămân: diferențele mari între regiuni, nevoia de investiții publice eficiente și menținerea datoriei sub control. Chiar și în aceste condiții, atingerea pragului de 400 de miliarde de euro rămâne un moment important pentru economia României.
„Deocamdată, însă, borna de 400 miliarde de euro trebuie salutată. Despre restul, mai vorbim”, notează analistul economic Sorin Pâslaru.