În timp ce strategiile guvernamentale vorbesc despre neutralitate climatică și hidrogen, realitatea din milioane de apartamente din România rămâne conectată la o infrastructură aflată în pragul disoluției. Ianuarie și februarie 2026 au confirmat un scenariu sumbru: sistemul centralizat de termoficare a devenit, în multe orașe mari, o „ruletă rusească” cu sănătatea și confortul cetățenilor.
Echipa Autoreport.ro a analizat situația din principalele puncte fierbinți (sau, mai degrabă, reci) ale țării: București, Ploiești și Craiova.
1. București: Orașul care „încălzește pământul” pe banii locatarilor
Capitala rămâne polul ineficienței. Deși s-au început lucrări pe mai multe segmente de magistrală, ritmul este depășit de viteza cu care apar noi avarii.
- Problema: Pierderile de apă fierbinte din rețea au atins cote alarmante, depășind în unele zile de ger pragul de 2.500 de tone pe oră.
- Impactul: Mii de blocuri din sectoarele 2 și 3 primesc agent termic „sub parametri”, ceea ce înseamnă calorifere amorțite și apă caldă care vine după 20 de minute de curs la chiuvetă. Facturile, însă, nu reflectă această lipsă de confort, fiind umflate de costul uriaș al pierderilor din sistem.
2. Ploiești: „Termo Ploiești” și coșmarul avariilor în lanț
Dacă Bucureștiul este un pacient cronic, Ploieștiul a intrat la „reanimare”. Orașul s-a confruntat în ultimele săptămâni cu o serie de avarii majore la cazanele de la CET Brazi și pe rețeaua principală.
- Situația: Mii de ploieșteni au rămas în plin ger fără nicio sursă de căldură timp de zile întregi.
- Consecințe: Nemulțumirea socială a atins cote maxime, mulți locatari anunțând intenția de debranșare colectivă imediat ce se termină sezonul rece. Primăria se vede blocată într-un cerc vicios: lipsa fondurilor pentru investiții duce la avarii, care duc la neplată și, implicit, la și mai puțini bani pentru reparații.
3. Craiova: Gigantul cu picioare de lut
Surpriza neplăcută a acestui început de an vine din Bănie. Deși Craiova părea să aibă un sistem mai stabil, subfinanțarea și vechimea conductelor și-au spus cuvântul.
- Avarii strategice: Craiova s-a confruntat cu rupturi pe magistralele principale care au lăsat cartiere întregi (precum Craiovița Nouă) în frig.
- Prețul supraviețuirii: Societatea locală de termoficare este sub o presiune imensă din cauza datoriilor către furnizorii de combustibil, existând riscul constant ca furnizarea să fie sistată nu din cauze tehnice, ci comerciale.
Paradoxul 2026: Factura la curent, colacul de salvare
Din cauza ineficienței sistemului centralizat, românii au recurs masiv la soluții individuale improvizate.
- Supraîncărcarea rețelei electrice: Aerul condiționat pe modul încălzire și caloriferele electrice au devenit „norma” în București și Ploiești.
- Efectul: Facturile la energie electrică s-au dublat pentru mulți locatari de bloc, transformând locuirea la oraș într-un lux pe care mulți nu și-l mai permit.
Concluzia Autoreport.ro: Se apropie „ora zero”
Termoficarea centralizată în România are nevoie de un „Plan Marshall” național, nu de cârpeli locale. Fără o infuzie masivă de fonduri guvernamentale și europene direcționate strict către înlocuirea magistralelor (nu doar a cazanelor), orașele noastre vor continua să „sângereze” energie și bani în pământ.
Verdict: 2026 ar putea fi ultimul an în care sistemul centralizat mai este acceptat ca soluție de masă. Dacă investițiile nu se accelerează vizibil, iarna viitoare va găsi România într-un proces de debranșare haotică, care va pune la pământ rețelele electrice ale blocurilor, și așa depășite.