Pentru majoritatea oamenilor, ridicarea brațului este un gest firesc. Nu ne gândim la el, nu îl analizăm, nu îl planificăm. Însă în momentul în care articulația umărului este afectată, fiecare mișcare devine un efort dureros, iar activitățile obișnuite se transformă în obstacole. Așa a evoluat, treptat, și povestea lui Maurizio Mogavero, un italian de 71 de ani stabilit în Kenya, unde conduce un restaurant aflat chiar pe țărmul oceanului Indian – un loc care ar trebui să fie sinonim cu libertate și liniște, dar care pentru el a devenit, la un moment dat, locul în care și-a simțit limitele fizice tot mai apăsătoare.
De la o accidentare ignorată la pierderea mobilității
Cu ani în urmă, în România, Maurizio coordona activitatea unei fabrici de mobilier. Într-o zi, a încercat să ridice un buștean extrem de greu. A simțit atunci o durere bruscă în umăr, o durere care s-a diminuat după câteva zile, dar care a lăsat în urmă o articulație vulnerabilă. De-a lungul timpului, această slăbiciune a avansat lent și aproape imperceptibil.
Când s-a mutat în Kenya și a pus bazele restaurantului său, stilul de viață activ, mișcările repetitive din bucătărie și ritmul alert al sezonului turistic au agravat problema. Mișcările ample erau tot mai dificile, ridicarea farfuriilor devenea anevoioasă, iar durerea nocturnă îi fragmenta somnul. La un moment dat, nu mai putea ridica brațul nici până la nivelul mesei.
„Simțeam că pierd ceva din mine. Nu mai eram stăpân pe propriul meu corp”, povestește el.
Întâlnirea care a deschis o cale
Într-o zi aparent obișnuită, printre turiștii sosiți la restaurant, s-a aflat conf. univ. dr. Cosmin Faur, medic primar ortoped în Centrul de Ortopedie din Spitalul Regina Maria Timișoara. Faptul că Maurizio vorbea românește a dus la o discuție naturală, iar subiectul durerii de umăr a apărut firesc.
Dr. Faur a ascultat cu atenție relatarea pacientului, i-a examinat limitările de mișcare și i-a explicat că afecțiunea este progresivă. Pentru moment, i-a făcut infiltrații locale, care au oferit câteva luni de ameliorare, dar fără a opri evoluția bolii.
„Atunci am văzut cât de dedicat este. Era în concediu și totuși m-a ajutat. Atunci am știut că voi avea încredere în el”, mărturisește Maurizio.
Evoluția spre o formă severă: când tratamentele conservatoare nu mai ajută
Durerea a revenit, mai intensă decât oricând, iar mobilitatea brațului s-a redus aproape complet. Activități simple, precum îmbrăcatul, ridicarea unui pahar sau salutul unui client, deveniseră adevărate provocări. Nopțile erau tot mai dificile, marcate de dureri puternice, iar treptat, starea generală și ritmul zilnic al lui Maurizio au început să se deterioreze.
La recomandarea dr. Faur, a efectuat în Kenya o radiografie și un examen RMN. Investigațiile au confirmat ceea ce evoluția clinică deja sugera: cartilajul articular era complet distrus, oasele se frecau direct la nivelul articulației, iar coafa rotatorilor își pierduse funcția de stabilizare.
Diagnosticul a fost de artroză glenohumerală avansată, însoțită de pierderea aproape totală a funcției umărului. În această etapă, singura soluție capabilă să redea mobilitatea și să elimine durerea era artroplastia totală inversată. Conștient de gravitatea situației, Maurizio nu a avut îndoieli: „Când mi-am dat seama că nu-mi mai pot folosi brațul, am știut că momentul intervenției a venit.”
Operația care schimbă mecanismul mișcării
În luna mai, Maurizio a venit în România și a fost internat la Spitalul Regina Maria Timișpara. Intervenția de artroplastie totală inversată presupune reconstruirea articulației astfel încât mișcarea brațului să fie realizată în principal de mușchiul deltoid, preluând rolul mușchilor rotatori deteriorați.
„Artroplastia totală inversată este soluția optimă atunci când coafa rotatorilor este distrusă și cartilajul nu mai există. Intervenția schimbă centrul de rotație al umărului, astfel încât mușchiul deltoid preia funcția principală. Dacă procedura este realizată corect, pacientul poate reveni la activitățile sale obișnuite fără durere și fără limitări de mișcare”, explică dr. Faur.
Este o procedură modernă, complexă, care necesită experiență chirurgicală avansată. Operația a decurs fără complicații, iar durerea intensă, cea care îl însoțea zi și noapte, a dispărut chiar din primele zile postoperator.
„Când am putut ridica iar brațul, chiar și câțiva centimetri, mi-au dat lacrimile.”
Procesul complet de recuperare presupune kinetoterapia, esențială pentru restabilirea controlului și forței musculare, durează aproximativ șase luni, însă beneficiile se simt încă din primele săptămâni.
Întoarcerea la ritmul vieții și redescoperirea libertății
Astăzi, Maurizio s-a întors la restaurantul său de lângă ocean. Se mișcă firesc, salută oaspeții, gătește, lucrează alături de echipa sa. Durerea nu mai este acolo. A recuperat nu doar mobilitatea umărului, ci și siguranța în propriile gesturi, independența, bucuria activității zilnice.
„Am ales România pentru că am simțit încredere și respect. Am fost tratat ca om și ca pacient. Și a fost cea mai bună decizie.”
Povestea lui Maurizio arată clar că artroza severă a umărului nu înseamnă renunțare. Cu evaluare corectă, cu tehnică chirurgicală modernă și cu recuperare dedicată, funcția poate fi redobândită, iar calitatea vieții poate fi recâștigată.
Pentru medic, aceasta nu este doar o intervenție chirurgicală, ci o misiune:„Este vorba despre a reda oamenilor libertatea de a-și folosi corpul. Iar aceasta este una dintre cele mai valoroase forme de vindecare”, conchide dr. Cosmin Faur
Editor : A.D.V.