Intoleranța la lactoză afectează un număr tot mai mare de persoane, provocând simptome digestive precum balonare, crampe sau senzații de disconfort. Aceste manifestări pot apărea treptat, uneori chiar de la vârste fragede, dar și la maturitate. Atenția la tipul produselor lactate consumate și la reacțiile organismului permite ajustări simple în stilul de viață, fără a renunța complet la produs. Gina Tăujan, psihonutriționist, a explicat pentru Digi24.ro cum poate fi selectat cel mai potrivit tip de lapte pentru sănătate.
Alegerea corectă a laptelui poate preveni disconfortul digestiv, chiar și în cazul persoanelor sensibile la lactoză.
Ce este intoleranța la lactoză
„Intoleranța reprezintă incapacitatea organismului de a digera complet lactoza, zahărul natural din lapte. Pentru mulți, toleranța la lapte se modifică treptat: ceea ce era ușor de consumat în copilărie poate provoca mai târziu, în adolescență ori la maturitate, balonare, crampe sau disconfort. În alte cazuri, sensibilitatea apare încă de la vârste fragede.
- (Lactoza este un tip de zahăr natural (un disaharid) prezent în lapte și produsele lactate. Chimic, este formată din glucoză + galactoză, două zaharuri simple unite. Este principala sursă de carbohidrați din lapte.)
Această condiție nu ține neapărat de vârstă și nu indică o problemă a organismului, ci este legată de nivelul enzimei asociată cu lactoza (care se numește lactază) și este responsabilă cu descompunerea lactozei. În absența acesteia, lactoza nedigerată ajunge în intestin, unde fermentează și poate cauza simptome digestive.
Aceste reacții nu sunt semne de „pedeapsă” a organismului, ci mesaje care indică necesitatea adaptării alimentației. Astfel, pentru unele persoane, laptele de vacă poate fi dificil de tolerat nu pentru că ar fi „nesănătos”, ci pentru că nu se potrivește particularităților digestive individuale.”, a explicat Gina Tăujan, psihonutriționist
Pentru confirmarea intoleranței, există și teste medicale specifice:
- Testul de toleranță la lactoză – măsoară modul în care organismul reacționează la o cantitate controlată de lactoză;
- Testul respirator cu hidrogen – detectează fermentarea lactozei în intestin prin analiza gazelor eliminate;
- Testul genetic – identifică predispoziția la intoleranța la lactoză, mai ales în cazul simptomelor neclare.
Tipuri de lapte și efectele lor asupra digestiei
Laptele de vacă, mai greu de digerat
„Laptele de vacă este un aliment complex, care conține lactoză, proteine și grăsimi – toate într-o combinație care nu este ușor de procesat de toate organismele. Pentru unele persoane, disconfortul apărut după consum nu ține doar de intoleranța la lactoză, ci și de modul în care organismul digeră anumite proteine din lapte, în special cazeina.
- (Cazeina este proteina principală din lapte, responsabilă pentru coagularea laptelui și formarea brânzei. Ea ajută organismul să primească aminoacizi esențiali pentru creștere și repararea țesuturilor. Spre deosebire de zahărul din lapte (lactoza), cazeina este o proteină, nu un carbohidrat, iar unele persoane pot fi alergice la ea.)
Contează și contextul consumului: laptele băut pe stomacul gol, în perioade de stres sau atunci când sistemul digestiv este deja sensibil poate accentua simptome precum balonarea sau disconfortul abdominal.
Acest lucru explică de ce unele persoane tolerează brânzeturile maturate sau iaurtul, dar nu suportă laptele simplu. Produsele fermentate conțin mai puțină lactoză, iar proteinele sunt parțial descompuse.
Laptele de capră – diferit, dar nu lipsit de lactoză
Laptele de capră este adesea considerat mai ușor de digerat. Are globule de grăsime mai mici și o structură diferită a proteinelor, ceea ce poate ajuta digestia la unele persoane. Cu toate acestea, conține lactoză într-o cantitate similară cu laptele de vacă, motiv pentru care persoanele cu intoleranță severă pot avea aceleași reacții neplăcute. Nu este o soluție universală, ci o opțiune care poate funcționa doar pentru anumite organisme.”, a mai explicat sursa Digi24.ro
Laptele de oaie – mai nutritiv, dar mai „greu”
Laptele de oaie este mult mai bogat în grăsimi și proteine decât cel de vacă sau capră. De asemenea, are un conținut ridicat de calciu, fosfor și vitamine din complexul B. Această densitate nutrițională îl face sățios, dar și mai greu de digerat, mai ales pentru persoanele cu un sistem digestiv sensibil. Conține lactoză și o cantitate mare de cazeină, motiv pentru care este consumat mai des sub formă de brânzeturi decât ca lapte simplu.
Laptele de bivoliță – cremos, dar solicitant pentru digestie
Laptele de bivoliță se remarcă printr-un conținut ridicat de grăsimi și proteine, fiind mai consistent și mai caloric decât laptele de vacă. Este o sursă bună de calciu și antioxidanți, dar textura sa densă îl face dificil de digerat pentru unele persoane.
Conține lactoză, iar cantitatea mare de grăsimi poate provoca disconfort digestiv, mai ales atunci când este consumat simplu. Din acest motiv, este preferat sub formă de iaurturi sau brânzeturi, unde procesul de digestie este mai bun.
Laptele vegetal: o alternativă bună?
„Pentru mulți, laptele vegetal a apărut ca o pauză binevenită de la lactate. Fără lactoză și, de cele mai multe ori, mai ușor de digerat, poate fi o soluție temporară sau pe termen lung, în funcție de nevoile fiecărui organism.
Totuși, faptul că este vegetal nu înseamnă automat că este și sănătos.
Contează foarte mult ce ingrediente conține produsul. Un lapte vegetal de calitate are ingrediente simple și recunoscute, precum apă, ovăz, migdale, soia sau cocos, iar, în acest caz, lista cât mai scurtă și clară îl face mai ușor de digerat.
Tipuri de lapte vegetal
Fiecare tip de lapte vegetal are propriile avantaje și limite:
- Laptele de ovăz – cremos, reconfortant, ideal în cafea sau cereale, dar poate fi mai greu pentru persoanele sensibile la gluten;
- Laptele de soia – bogat în proteine, hrănitor, dar nu potrivit pentru cei care se confruntă alergie la soia sau pentru persoanele cu digestie delicată;
- Laptele de migdale – ușor, delicat, perfect pentru un gust subtil, însă mai sărac în proteine și calorii;
- Laptele de cocos – exotic și aromat, dar mai gras, potrivit în deserturi sau smoothie-uri, nu neapărat ca bază zilnică.
Nu există un lapte ideal pentru toată lumea. Ceea ce contează este să alegem variante cât mai simple, naturale și curate și să urmărim cum reacționează organismul. Este important să evităm sortimentele cu zahăr adăugat, arome artificiale sau stabilizatori.”, conchide psihonutriționistul Gina Tăujan