Într-un context geopolitic tensionat, numirea noilor directori la Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Informații Externe (SIE) a devenit „misterul de la Cotroceni”. În timp ce președintele Nicușor Dan a infirmat recent numele vehiculate în presă, cerințele pentru aceste funcții par să urmeze o logică nouă: profesionalism tehnic în detrimentul algoritmilor politici.
Am analizat profilurile necesare pentru cele două funcții cheie, bazându-ne pe nevoia de reformă a serviciilor secrete în 2026.
1. Directorul SRI: „Garantul Legii” și al Securității Cibernetice
Pentru serviciul de informații interne, profilul căutat nu mai este cel al „omului de sistem” clasic, ci al unui manager de integritate.
- Misiunea: Curățarea instituției de influențe politice și combaterea amenințărilor hibride.
- Competențe: Expertiză solidă în securitate cibernetică și drept constituțional.
- De ce el? Într-o eră a dezinformării masive, SRI are nevoie de un lider care să prioritizeze protecția datelor cetățenilor și să asigure o barieră de netrecut între serviciu și justiție.
2. Directorul SIE: „Diplomatul de Gherilă” al Intereselor Economice
La SIE, accentul se mută de pe spionajul tradițional pe intelligence-ul economic și securitatea energetică.
- Misiunea: Poziționarea României ca jucător strategic pe flancul estic și atragerea de investiții prin siguranță informativă.
- Competențe: Poliglot, cu o vastă rețea în capitalele financiare ale lumii și experiență în negociere internațională.
- De ce el? România anului 2026 are nevoie de o „antenă” externă care să anticipeze crizele economice globale înainte ca acestea să atingă piața locală.
Analiză Comparativă: Ce căutăm, de fapt?
| Criteriu | SRI (Intern) | SIE (Extern) |
| Profil ideal | Tehnocrat / Jurist | Diplomat / Strateg economic |
| Obiectiv principal | Stabilitate constituțională | Avantaj strategic extern |
| Abordare | Defensivă (Scut) | Ofensivă (Antenă) |
„Toate numele din presă nu au legătură cu realitatea”
Declarația recentă a președintelui Nicușor Dan sugerează o ruptură de vechile cutume parlamentare. Dacă până acum serviciile erau privite ca „monedă de schimb” între partide, noua abordare pare să pună pe masă un set de indicatori de performanță (KPI).
„Nu căutăm oameni loiali unui partid, ci oameni capabili să citească o diagramă de risc înainte ca riscul să devină dezastru”, spun surse apropiate consultărilor de la Cotroceni.
Ce urmează?
Următoarele săptămâni sunt decisive. Listele scurte vor ajunge în fața comisiilor parlamentare de control, unde candidații vor trebui să demonstreze nu doar patriotism, ci și o viziune modernă asupra a ceea ce înseamnă spionajul în era inteligenței artificiale.