Cazul turcului evadat după ce primise 22 de ani de inchisoare: Ce spune Legea din România despre regimul de detenție și recompense

Cazul lui Abdullah Atas, turcul condamnat la 22 de ani de închisoare după ce a omorât un polițist și care în prezent este dat în urmărire națională, ridică semne de întrebare cu privire posibilitatea legală ca acesta să beneficieze de permisie din partea Penitenciarului Rahova și să execute pedeapsa în regim semideschis. Digi24.ro a analizat ce prevede Legea în astfel de cazuri. 

În România, Legea prevede patru tipuri de regimuri de executare a pedepselor privative de libertate: maximă siguranță, închis, semideschis, deschis.

Regimul de executare a pedepsei se stabilește de o comisie constituită la nivelul fiecărui penitenciar în parte. Din această comisie fac parte:

• Directorul penitenciarului (președintele comisiei), șeful serviciului sau biroului pentru aplicarea regimului și șeful serviciului sau biroului educație/șeful serviciului sau biroului asistență psihosocială.

Această comisie stabilește, practic, care este regimul de executare a pedepsei pentru fiecare deținut în parte, după ce acesta termină perioada de carantină și observare: 

• Regimul de maximă siguranță se aplică persoanelor condamnate la închisoare pe viață, persoanelor condamnate la mai mult de 13 ani de închisoare și persoanelor care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului (excepții în acest caz sunt persoanele de peste 65 de ani, femeile însărcinate (sau care au în îngrijire un copil în vârstă de până la un an) și persoanele încadrate în gradul I de invaliditate);
• Regimul închis se aplică persoanelor condamnate la o pedeapsă de peste 3 ani de închisoare, dar care nu depășește 13 ani;
• Regimul semideschis se aplică persoanelor condamnate la închisoare de peste un an, dar care nu depășește 3 ani;
• Regimul deschis se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de cel mult un an;

Tot Legea pevede, însă, că „în mod excepțional” se analizează „natura și modul de săvârșire a infracțiunii, persoana condamnatului, precum și comportarea acesteia până la stabilirea regimului de executare”.

Comisia poate stabili, astfel, dacă persoana condamnată poate fi inclusă într-un regim de executare „imediat superior” sau „imediat inferior” ca grad de severitate.

Poate un deținut să beneficieze de schimbarea regimului de executare a pedepsei?

Comisia formată la nivelul fiecărei închisori are chiar „obligația” să analizeze „conduita persoanei condamnate și eforturile pentru reintegrare socială”, printr-un „raport care se aduce la cunoștința persoanei condamnate, sub semnătură”, potrivit Legii.

În cazul deținuților condamnați pe viață, această analiză se întâmplă după ce a executat 6 ani și 6 luni din pedeapsă. În cazul celorlalți deținuți, acest lucru se întâmplă după executarea unei cincimi din durata pedepsei cu închisoarea.

Pentru a putea schimba regimul de detenție (în regimul imediat inferior) în cazul unui deținut, comisia trebuie să țină cont de următoarele aspecte:

• Deținutul „a avut o bună conduită, stabilită prin raportare la recompensele acordate și sancțiunile aplicate și nu a recurs la acțiuni care indică o constantă negativă a comportamentului;
• A „stăruit în muncă sau s-a implicat activ în activitățile stabilite în Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică”;

Decizia comisiei este analizată periodic, la o distanță de maximum un an. 

Despre Abdullah Atas știm următoarele, potrivit informațiilor furnizate de autorități:

• În 2015 a omorât un polițist și a fost condamnat la 22 de ani de închisoare;
• Pe durata detenției, potrivit ministrului Justiției, a primit 72 de recompense și 24 de permisii;
• El executa restul pedepsei în regim semideschis;
• A primit permisie între 23 și 26 ianuarie. Pe 26 ianuarie s-a constatat că nu s-a întors la penitenciar, fiind dat în urmărire națională;
• Potrivit surselor Digi24, el ar fi plecat deja din România. 

CITEȘTE ȘI: Ministrul Justiției explică de ce afaceristul turc a primit permisie, deși era condamnat la 22 de ani, după ce a omorât un polițist

Regimul semideschis, în care acesta în care acesta mai avea de executat alți 12 ani de închisoare, prevede următoarele:

• Cazare la comun;
• Deplasare neînsoțită în zone prestabilite din interiorul penitenciarului;
• Prestează muncă și poate desfășura activități educativ, culturale, terapeutice, consiliere psihologică și asistență socială, moral-religioasă, instruire școlară și formare profesională, sub supraveghere – dar și în afara penitenciarului, sub supraveghere electronică;

Ce recompense se acordă deținuților?

Potrivit Legii, deținuții care „au o bună conduită” și „au dovedit stăruință în muncă”, printre altele, pot beneficia de recompense.

Acestea pot fi:

• Ridicarea unei sancțiuni disciplinare, suplimentarea numărului de convorbiri online, suplimentarea dreptului la vizită intimă, suplimentarea drepturilor la pachete și/sau vizite, și permisiunea de ieșire din penitenciar; 

Permisiunea de ieșire din penitenciar, potrivit Legii, este văzută drept „o recompensă” care se acordă:

• Celor care au „o conduită constant pozitivă”, „sunt stăruitori în muncă” și „participă activ la activitățile culturale, educative, terapeutice, formare profesională”;

Această permisiune nu se acordă deținuților care:

• „Nu prezintă suficientă încredere că nu mai comit alte infracțiuni”, „sunt clasificați în categoria celor care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului” sau „au pe rolul organelor judiciare cauze al căror obiect poate influența în mod negativ conuita și comportamentul” deținutului;

Dacă se aprobă, directorul penitenciarului trebuie să îi aducă la cunoștință deținutului:

• Data și ora la care trebuie să revină, regulile pe care trebuie să le respecte și consencințele nerespectării lor și obligativitatea de a se prezenta la autoritățile publice locale pentru a confirma prezența în acea localitate;

În același timp, e important de menționat că reprezentanții penitenciarului trebuie să informeze poliția națională și cea de frontieră înainte de plecarea deținutului.

Un alt aspect important de menționat este că Legea permite ca deținutul care beneficiază de permisiunea de ieșire din penitenciar să fie monitorizat prin sisteme electronice de supraveghere la distanță.

În acest sens, directorul aprobă aplicarea sistemului de supraveghere electronic dacă acest lucru este cerut de comisia care decide acordarea permisiunii de ieșire a  deținutului. 

Editor : M.G.