Cu toate că budismul este în continuare văzut de mulți ca o religie și filosofie pașnică, în țări precum Sri Lanka sau Myanmar, unii călugări au ajuns liderii mișcărilor naționaliste care promovează ura și autoritarismul, abandonând învățăturile lui Buddha pentru a urmări un scop mult mai lumesc: câștigarea puterii politice.
În lumea occidentală, budismul a fost asociat în mod tradițional cu meditația, mantrele și alte practici ezoterice care promovează nonviolența. Tocmai de aceea, noțiunea de militantism budist i-a șocat pe atât de mulți oameni din Occident.
Însă, începând din anii ‘2000, în țări majoritar budiste precum Sri Lanka sau Myanmar, grupările naționaliste adoptaseră deja tactici similare: instigarea la violență, strategii militante și stârnirea panicii în societate.
În Sri Lanka, robele portocalii ale călugărilor budiști au devenit simboluri de temut pentru minoritatea musulmană, iar în Myanmar, robe similare sunt purtate de persoane precum călugărul Ashin Wirathu, supranumit „fața terorii budiste”, care incită la ură contra minorității rohingya.
Călugării care conduc aceste mișcări violente nu par a fi motivați de căutarea nirvanei în lumea de apoi, ci de dorința de a domina politic țara în această viață. Acțiunile lor au fost influențate de inegalitatea economică, dar și de moștenirea colonialismului, care a introdus segregarea rasială și favorizarea anumitor religii, scrie The Guardian.
Rezultatul final urmează un trend care poate fi remarcat și în alte părți ale lumii: mișcări naționaliste violente câștigă teren în detrimentul minorităților, iar cei aflați la conducere transformă sentimentul de victimizare pe care îl răspândesc în societate într-o „armă” cu care își consolidează puterea.
Marele pericol nu este reprezentat doar de extremiști, ci și de tăcerea insuportabilă a majorității
„Nu sunt trist când oamenii răi fac lucruri rele. Sunt trist când oamenii buni nu fac nimic”, a spus savantul budist tibetan Geshe Lhakdor, parafrazându-l pe Martin Luther King Jr. Marele pericol nu este reprezentat doar de extremiști, ci și de tăcerea insuportabilă a majorității, potrivit directorului Bibliotecii Operelor și Arhivelor Tibetane din Dharamshala, India, care a lucrat și ca traducător pentru Dalai Lama.
În Sri Lanka, o țară insulară cu 22 de milioane de oameni, budismul nu este doar o religie, ci și o piatră de temelie a identității naționale pentru populația singhaleză, care formează peste 70% din populație.
În 2012, călugărul budist Galagoda Aththe Gnanasara a fondat grupul Bodu Bala Sena (BBS), sau „Armata Puterii Budiste”, care pretindea că protejează populația majoritar budistă de amenințările venite din partea grupurilor religioase minoritare.
BBS a organizat mitinguri care au atras mii de oameni și s-au folosit de rețelele sociale pentru a-și răspândi mesajul: „Această țară încă are o poliție singhaleză, o armată singhaleză. De azi, dacă un singur musulman sau altă minoritate atinge un singhalez… va fi sfârșitul lor.”
Un război etnic devastator și cel mai grav episod de violență religioasă din ultimii zeci de ani
Sri Lanka a fost devastată de un război civil care a durat 26 de ani și s-a încheiat abia în 2009. Războiul a pus față în față forțele guvernamentale și separatiștii tamili care luptau pentru independență.
Deși a fost considerat un conflict etnic între tamilii hinduși și singhalezii budiști, războiul a lăsat cicatrici adânci și a aprins tensiunile între toate comunitățile din Sri Lanka.
Când a fost confruntat în legătură cu acțiunile sale care instigau la ură, Gnanasara a declarat în presă că este datoria sa să acționeze împotriva oricărei amenințări la adresa budismului: „Atingerea nirvanei poate să mai aștepte.”
Discursul susținut de Gnanasara pe data de 15 iunie 2014, prin care a îndemnat mulțimea adunată în orașul Aluthgama de pe coasta de vest a țării să „lupte” contra minorităților din Sri Lanka, a provocat cel mai grav episod de violență religioasă din ultimii zeci de ani.
Musulmanii au fost bătuți pe străzi, magazinele lor au fost jefuite, iar casele lor au fost incendiate. Până și moscheile au fost distruse. În perioada 2012-2015, sute de musulmani au devenit victimele incidentelor violente provocate de grupările naționaliste, precum BBS.
Oare sunt călugării budiști așa de diferiți de preoții și clericii care ar trebui să se dedice unei misiuni sacre, însă ajung să cadă în capcana păcatelor lumești?
Lumea se așteaptă ca ei să fie mai presus de restul societății. Însă, într-o lume marcată de conflicte și frică, poate că niciun jurământ, oricât de sfânt ar fi el, nu este complet ferit de ispita puterii politice, scrie The Guardian.
Editor : Raul Nețoiu