
Emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, are luni noi discuţii în Florida cu negociatorul-şef ucrainean Rustem Umerov, la o zi după negocierile dintre delegaţiile lor privind planul Washingtonului de a pune capăt războiului ruso-ucrainean.
Macron consideră că Franța nu are ce lecții să dea Ucrainei în privința corupției
ACTUALIZARE 18.20 Întrebat despre scandalul de corupție care a dus vineri la demiterea șefului de cabinet al lui Volodimir Zelenski, Andriï Iermak, Emmanuel Macron consideră că entitățile trebuie să rezolve problema. „Este rolul nostru să dăm lecții Ucrainei?”, s-a întreabat președintele Republicii Franceze, care consideră că autoritățile ucrainene „își fac treaba în mod liber”.
Întrebat la rândul său despre numele succesorului lui Andriï Iermak, Zelenski a răspuns că „nu are niciun nume de anunțat” pentru moment.
ACTUALIZARE 17:45 Președinții Macron și Zelenski s-au întreținut cu liderii europeni și negociatorii americani și ucraineni, printre care Keir Starmer, Antonio Costa, Ursula von der Leyen, Mark Rutte și mai mulți șefi de stat și de guvern europeni.
De asemenea, au discutat cu Steve Witkoff, emisarul american, și cu Rustem Umerov, fostul ministru ucrainean al Apărării, care se ocupă acum de negocieri.
Zelenski a făcut apel la „încheierea acestui război într-un mod demn”. „Încercăm să punem capăt acestui război cu toate forțele și să încheiem acest război într-un mod demn”, a declarat președintele ucrainean, solicitând în special garanții de securitate „solide”.
„Rusia să pună capăt acestui război pe care l-a declanșat”
„Rusia trebuie să pună capăt acestui război pe care l-a declanșat, este războiul ei și ea trebuie să-i pună capăt”, a insistat Zelenski.
„Garanțiile de securitate nu pot fi discutate sau negociate fără ucraineni și fără europeni”, a declarat Emmanuel Macron, în ajunul negocierilor prevăzute între emisarul american al lui Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin.
De la Élysée, Emmanuel Macron și-a reafirmat sprijinul față de Ucraina și a transmis condoleanțe după atacurile rusești care au lovit orașele ucrainene în ultimele zile. „În timp ce se vorbește despre pace, Rusia continuă să ucidă și să distrugă”, afirmă președintele francez.
„Este o insultă la adresa dreptății și un obstacol în calea păcii”, adaugă el, declarând că „Rusia nu a dat niciun semn de pace”.
Macron evocă totuși un moment „care ar putea fi decisiv” pentru viitorul păcii.
„În ceea ce privește teritoriile, acordul poate fi finalizat numai de președintele Zelenski”, a spus Macron, în contextul în care planul american menționează posibilitatea abandonării mai multor regiuni.
În plus, „în ceea ce privește înghețarea activelor rusești, garanțiile de securitate și aderarea la UE, acordul nu poate fi finalizat decât cu participarea europenilor la masa negocierilor”, estimează Emmanuel Macron, care salută eforturile de pace și mediere ale Statelor Unite.
Zelenski a afirmat că el consideră că „problema teritorială va fi cea mai dificilă” în discuțiile de negociere a păcii în Ucraina.
Discuție foarte productivă cu liderii europeni
Zelenski a salutat „o discuție foarte productivă” cu liderii europeni și le mulțumește pentru sprijinul acordat. „Împărtășim convingerea că războiul trebuie să se încheie în mod echitabil”, scrie el.
„Este important să se înregistreze progrese în elaborarea garanțiilor de securitate și în crearea unei baze solide pentru reziliența noastră, atât pentru Ucraina, cât și pentru Europa”, a adăugat președintele ucrainean.
Europenii se vor opune unei „păci dictate” Ucrainei, afirmă cancelarul german Friedrich Merz, în contextul în care mâine sunt prevăzute discuții între emisarul american Steve Witkoff și Vladimir Putin.
„Urmărim o linie clară: nicio decizie privind Ucraina și Europa fără ucraineni și fără europeni, nicio pace dictată pe la spatele Ucrainei, nicio slăbire sau divizare a Uniunii Europene și a NATO”, declară liderul german după o reuniune telefonică cu omologii săi ucraineni, francezi, britanici și polonezi, printre alții.
UE se teme că negocierile ruso-americane vor pune toată presiunea pe Ucraina
Negocierile prevăzute mâine între emisarul american al lui Donald Trump, Steve Witkoff, și Vladimir Putin riscă mai ales să pună toată presiunea pe Ucraina, se teme șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas.
„Mă tem că toată presiunea va fi exercitată asupra părții celei mai slabe, deoarece capitularea Ucrainei este cea mai ușoară modalitate de a pune capăt acestui război”, a declarat ea la încheierea unei reuniuni a miniștrilor Apărării din UE, care a avut loc la Bruxelles.
După cum relatează RTÉ, Volodimir Zelenski se va deplasa mâine în Irlanda. Este vorba de prima vizită oficială a președintelui ucrainean în această țară.
Cu această ocazie, el va fi primit de prim-ministrul Micheál Martin și va vizita noua președintă Catherine Connolly. De asemenea, el va ține un discurs în fața parlamentarilor.
Micheál Martin a reafirmat sprijinul țării sale pentru Ucraina, reamintind în special că 120.000 de ucraineni au găsit refugiu acolo de la începutul invaziei ruse.
Știrea inițială
„Umerov şi Witkoff se întâlnesc din nou chiar acum”, au declarat pentru AFP surse care au cunoştinţă de evoluţia tratativelor, confirmând că negocierile desfăşurate luni nu au soluţionat chestiuni care încă necesită discuţii.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească cu Rustem Umerov marţi în Irlanda, în timp ce Witkoff este aşteptat la Moscova în aceeaşi zi pentru a se întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin, transmite AFP, potrivit Agerpres.
Zelenski și Macron au avut o discuție telefonică cu Witkoff și Umerov
Între timp, aflat în Franţa, Zelenski şi omologul său francez Emmanuel Macron au avut împreună de la Paris o discuţie telefonică cu Witkoff şi cu Umerov, când aceştia continuau negocierile în Florida.
Conform aceluiaşi anunţ, Zelenski şi Macron au avut de asemenea discuţii succesive cu prim-ministrul britanic Keir Starmer şi cu „mai mulţi lideri europeni”, fiind menţionaţi şefii de stat sau de guvern din Germania, Polonia, Italia, Norvegia, Finlanda, Danemarca şi Olanda, precum şi cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.
Statele Unite au propus un plan în 28 de puncte pentru încheierea războiului dintre Rusia şi Ucraina. Acest plan a fost discutat în urmă cu o săptămână la Geneva de SUA cu Ucraina şi cu susţinătorii europeni ai acesteia, care au venit cu o contrapropunere şi au obţinut revizuirea documentului iniţial în sensul introducerii unor condiţii mai favorabile Kievului, dar varianta finală a acestui plan încă nu este definitivată şi Ucraina încearcă în continuare modificarea unor puncte.
Plan de pace
Putin a declarat joi că schiţa proiectului de plan de pace discutat între SUA şi Ucraina la Geneva poate constitui o bază pentru viitoare acorduri care să încheie conflictul din Ucraina, dar a cerut recunoaşterea internaţională a suveranităţii ruse asupra Donbasului şi peninsulei Crimeea şi a ameninţat Ucraina că dacă nu-şi retrage trupele din teritoriile revendicate de Rusia le va pierde oricum în urma luptelor.
Versiunea iniţială a planului propus de SUA prevede în principal cedarea de facto către Rusia a întregii regiuni Donbas, cu transformarea în zonă demilitarizată a părţii acesteia care nu este în prezent ocupată de armata rusă, îngheţarea restului liniei frontului, impunerea de limite de efective de 600.000 de soldaţi pentru armata ucraineană, garanţii de securitate occidentale pentru Ucraina, dar fără aderarea la NATO şi fără trupe străine pe teritoriul ucrainean, precum şi folosirea a o sută de miliarde de euro din activele Rusiei îngheţate în Occident la reconstrucţia Ucrainei, cu condiţia unei contribuţii europene echivalente, în timp ce SUA ar obţine profituri din participarea la activităţile de reconstrucţie.
Ucraina şi susţinătorii săi europeni au cerut în contrapropunerea lor mai ales ca orice negociere să înceapă de la actuala linie a frontului şi numai odată cu un armistiţiu, limitarea efectivelor armatei ucrainene să fie ridicată la 800.000 de soldaţi, desfăşurarea unui contingent de trupe străine în Ucraina, deşi Rusia a reafirmat că se opune, eliminarea angajamentului Ucrainei că nu va adera la NATO şi menţionarea în locul acestuia doar a lipsei consensului statelor Alianţei, precum şi solicitarea ca Rusia să plătească Ucrainei toate daunele provocate de război, iar activele sale îngheţate în Occident să rămână blocate până la plata integrală a unor asemenea compensaţii.

