Controlul asupra centralei nucleare Zaporojie, din estul Ucrainei, a rămas unul dintre principalele puncte sensibile în negocierile de pace, de când Rusia a preluat controlul asupra acesteia, în martie 2022. Apropierea Zaporojiei de linia frontului a stârnit temeri la nivel internațional cu privire la siguranța și stabilitatea centralei nucleare, care este cea mai mare din Europa. De această dată, problema o ridică unul dintre cele 20 de puncte prezentate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski în planul-cadru de pace pe care l-a discutat duminică în Florida cu omologul său american Donald Trump, scriu jurnaliștii France24.
Ce planuri sunt discutate
Rusia a preluat controlul asupra centralei, situată în apropierea liniei frontului, în martie 2022 și a anunțat planuri de conectare a acesteia la rețeaua sa electrică.
Aproape toate țările sunt de acord că aceasta aparține Ucrainei, dar Rusia susține că este proprietatea sa, astfel că centrala este administrată de o unitate a corporației nucleare de stat ruse Rosatom.
Zelenski a declarat în decembrie că SUA au propus o exploatare trilaterală comună a centralei nucleare, cu un director american. Președintele ucrainean a declarat că propunerea țării sale prevede utilizarea centralei de către Ucraina și Statele Unite, SUA urmând să decidă cum va utiliza 50% din energia produsă.
Potrivit ziarului Kommersant, Rusia a luat în considerare utilizarea comună a centralei de către Rusia și SUA.
După discuțiile purtate în weekend cu Zelenski, Trump a declarat că negociatorii au înregistrat progrese în ceea ce privește soarta centralei, care poate „porni aproape imediat”. Președintele SUA a declarat că „este un pas important” faptul că Rusia nu a bombardat instalația.
Care este situația actuală
Centrala este situată în Enerhodar, pe malurile râului Dnipro și ale lacului de acumulare Kakhovka, la 550 de kilometri sud-est de capitala Kiev.
Centrala nucleară Zaporojie are șase reactoare de concepție sovietică, cu o capacitate totală de 5,7 gigawați, potrivit bazei de date a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).
În prezent, centrala nu produce energie electrică, ci depinde de surse externe de energie pentru a menține materialul nuclear la rece și a evita topirea.
Echipamentele centralei sunt alimentate cu energie electrică furnizată din Ucraina. În ultimii patru ani, aceste furnizări au fost întrerupte de cel puțin 11 ori din cauza întreruperilor în liniile electrice, forțând centrala să treacă la generatoare diesel de urgență.
Atât Rusia, cât și Ucraina se acuză reciproc că au lovit centrala nucleară și că au întrerupt liniile electrice care o alimentează.
Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, afirmă că războiul din jurul centralei nucleare a pus în pericol constant siguranța și securitatea nucleară.
Directorul rus al centralei a declarat luni că instalația ar putea relua producția de energie electrică până la jumătatea anului 2027, dacă războiul se va încheia în curând.
Rusia se pregătește să repună în funcțiune centrala, dar afirmă că acest lucru va depinde de situația din zonă. Directorul Rosatom, Alexei Likhachev, nu a exclus furnizarea energiei electrice produse acolo către anumite regiuni din Ucraina.
Oleksandr Kharchenko, directorul Centrului de Cercetare Energetică din Kiev, a declarat că Moscova intenționează să utilizeze centrala pentru a acoperi un deficit energetic semnificativ în sudul Rusiei.
În decembrie, Serviciul Federal pentru Supravegherea Mediului, Tehnologică și Nucleară din Rusia a emis o licență pentru funcționarea reactorului nr. 1, un pas important către repornirea reactorului.
Ministerul Energiei din Ucraina a calificat această măsură ca fiind ilegală și iresponsabilă, riscând un accident nuclear.
De ce are nevoie Ucraina de centrală
Rusia a lovit infrastructura energetică a Ucrainei pe tot parcursul războiului. În ultimele luni, Rusia a crescut brusc amploarea și intensitatea atacurilor sale, aruncând regiuni întregi în beznă.
Analiștii spun că deficitul de capacitate de producție al Ucrainei este de aproximativ 4 gigawați, echivalentul a patru reactoare de la Zaporojie.
Kharchenko spune că Ucraina ar avea nevoie de cinci până la șapte ani pentru a construi capacitatea de generare necesară pentru a compensa pierderea centralei Zaporojie.
Kharchenko a spus că, dacă Kievul ar recâștiga controlul asupra centralei, ar fi nevoie de cel puțin doi până la trei ani pentru a înțelege în ce stare se află aceasta și de încă trei ani pentru a restaura echipamentele și a o readuce la funcționare deplină.
Atât operatorul nuclear de stat ucrainean Energoatom, cât și Kharchenko au afirmat că Ucraina nu cunoaște starea reală a centralei nucleare în prezent.
Cum rămâne cu răcirea combustibilului?
Pe termen lung, există problema nerezolvată a lipsei resurselor de apă pentru răcirea reactoarelor după ce barajul hidroelectric Kakhovka a fost distrus în 2023, distrugând rezervorul care alimenta cu apă centrala.
Pe lângă reactoare, există bazine de combustibil uzat utilizate pentru răcirea combustibilului nuclear folosit. Fără alimentare cu apă a bazinelor, apa se evaporă și temperatura crește, existând riscul de incendiu. O emisie de hidrogen dintr-un bazin de combustibil uzat a provocat o explozie în cadrul dezastrului nuclear de la Fukushima, Japonia, în 2011.
Energoatom a declarat că nivelul bazinului de răcire al centralei nucleare Zaporojie a scăzut cu peste 15%, sau 3 metri, de la distrugerea barajului, și a continuat să scadă.
Oficialii ucraineni au declarat anterior că rezervele de apă disponibile ar putea fi suficiente pentru a opera unul sau, cel mult, două reactoare nucleare.
Editor : C.A.