Pensiile speciale au revenit în atenția publică după ce unii judecători CCR au făcut tot posibilul ca legea pe care care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea să nu fie examinată. Procesul în care ar fi trebuit să existe un verdict a tot fost pasat. În ultimă instanță, patru dintre cei nouă judecători nici măcar nu s-au prezentat la ședința în care ar fi trebuit să se discute subiectul. Cu această ocazie, o nouă ședință a fost stabilită pentru mijlocul lunii ianuarie. Dincolo de amânarea amânării, România se confruntă cu o problemă mai mare din cauza situației create. Eliminarea pensiilor speciale este un jalon din PNRR. Digi24.ro explică mai jos traseul acestui jalon și câți bani riscă să piardă țara noastră din cauza neîndeplinirii acestuia.
Planul Național de Redresare și Reziliență este un mecanism al Uniunii Europene menit să ajute țările din blocul comunitar să depășească criza venită pe continent din cauza pandemiei de COVID. Țara noastră a obținut printre cele mai mari sume la nivel comunitar, într-un cuantum total de aproape 30 de miliarde de euro, dintre care o bună parte sunt nerambursabili.
Adică, țara noastră primește „bani gratis de la UE” care ar trebui să fie pompați în economie. Doar că, pentru a intra în posesia acestor bani, Bucureștiul s-a angajat să inițieze și implementeze o serie de reforme, printre care și pe cea a pensiilor speciale. Subiectul inechităților create de către aceste pensii a fost pe agenda publică extrem de prezent în ultimii ani.
„Eliminăm pensiile speciale în 30 de zile“
Subiectul pensiilor speciale a fost pe larg exploatat ca „muniție politică”. Fără să vrea, unul dintre cei mai vizibili lideri ai Partidului Național Liberal a devenit subiect de meme pe rețelele sociale din cauza unei promisiuni făcută într-o conferință de presă în care a fost mai plin de vervă și s-a angajat într-un demers pe care era evident că nu avea cum să-l respecte.
„Obligatoriu pentru PNL ca în primele 30 de zile de când am ajuns la putere să eliminăm pensiile speciale. Nu poţi să ai pensie fără să ai contributivitate. 1,7 miliarde de euro ne costă pensiile speciale în fiecare an. Când are unul pensie de 300, 450 de milioane şi este angajat şi la stat, ăştia 80% se angajează în ministere, companii naţionale şi au ieşit la pensie la 45, 46 de ani şi au şi salariu din bugetul public. Asta e una din marile mize care trebuie rezolvate”, a declarat Rareş Bogdan încă în 2019.
Cele 30 de zile s-au transformat în 6 ani
Guvernul Orban, ajuns la putere după demiterea celui condus de către Viorica Dăncilă și-a propus să respecte promisiunea făcută de Rareș Bogdan, doar că nu a fost să fie. Legea a fost „trântită la CCR”.
Între timp, promisiunea electorală s-a transformat într-un jalon obligatoriu din cadrul PNRR. Mai simplu, pentru a primi „bani gratis” trebuie ca România să elimine pensiile speciale, care dincolo de faptul că sunt un motiv de nemulțumire socială, reprezintă și o sursa importantă de cheltuieli din cadrul bugetului Ministerului Muncii.
Politicianul explica la momentul respectiv: „Noi le-am tăiat de două ori sau de trei ori. Le-am tăiat o dată pe 28 ianuarie, la 64 de zile de la preluarea guvernării Orban în Parlament, cu un vot covârşitor. A venit doamna Renate Weber, Avocatul Poporului, a atacat legea la Curtea Constituţională. A venit COVID între timp, dar prin 10 mai, în acelaşi an, Curtea Constituţională a dat verdictul de neconstituţionalitate şi a anulat demersul. Nu au mai ajuns la promulgare la preşedinte.
Am venit cu o lege iniţiată de colegii mei și am impozitat pensiile speciale cu 85% Aceeaşi doamnă Renate Weber s-a sesizat, a făcut sesizare la Curtea Constituţională. Curtea s-a exprimat imediat după alegerile generale din 2020, pe 14 decembrie. A anulat şi acest demers. Am anulat de vreo două ori pensiile parlamentarilor. De fiecare dată au dat 840 de foşti parlamentari sau 640 în judecată. Au câştigat, s-a anulat şi acest demers”, a spus Rareş Bogdan.
Jalonul din PNRR care trebuia îndeplinit până în 2022
Jalonul buclucaș are numărul 215 și acesta prevede: „Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale” (indemnizații și pensii stabilite și plătite în baza
unor legi cu caracter special).
Pentru îndeplinirea jaloanelor și atingerea obiectivelor reformelor și investițiilor propuse Ministerul Muncii și Solidarității Sociale se află în parteneriat cu Casa Națională de Pensii Publice, iar pentru implementarea jaloanelor beneficiază de asistența tehnică furnizată de Banca Mondială.
În cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență în componența „Reformei sistemului public de pensii” este adresată și problematica indemnizațiilor/pensiilor de serviciu.
Conform jalonului 215, până la sfârșitul trimestrului IV 2022 trebuie întreprinse demersurile necesare pentru finalizarea „cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”.
Conform PNRR acestea vor fi reformate pe baza unor soluții care să vizeze corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii din sistemul public de pensii din punct de vedere al aspectului contributivității, luând în considerare și jurisprudența Curții Constituționale. Noul cadru legislativ nu va permite crearea unor noi categorii de pensii.
Întrucât pensiile de serviciu reglementate prin statute profesionale sunt considerate contrare fundamentului regimului de pensionare, prin noua reglementare se intenționează să se introducă noi criterii și condiții concrete de exercitare a dreptului la pensia de serviciu, care au ca efect o redimensionare a cuantumului acestora.
Noua redimensionare a cuantumului pensiilor de serviciu nu va echivala cu exproprierea beneficiarilor de pensii de serviciu. Recalcularea pensiilor de serviciu nu echivalează cu o restrângere a unui drept constituţional, ci se impune pentru restrângerea cheltuielilor bugetare, se arăta într-o notă de informare a Ministerul Muncii din 2021, condus pe atunci de social democratul Marius Budăi.
Sute de milioane de euro riscă să fie pierdute
Dincolo de rezolvarea unei situații care trezește animozități în rândul societății, neîndeplinirea jalonului vine și cu riscul de a pierde sute de milioane de euro de la Comisia Europeană. După ce România tot a cerut „amânarea amânării” de la Bruxelles, oficialii europeni au venit cu un nou termen definitiv pentru implementarea reformei mult așteptate.
Mai exact, țara noastră trebuie să adopte legislația până la sfârșitul lunii ianuarie pentru ca banii care acum au fost „înghețați” să fie totuși livrați în conturile Bucureștiului.
În situația economică dificilă în care se află țara noastră, pare că orice euro este bine venit pentru a putea ține lucrurile sub control, mai ales când vine vorba despre „bani gratis”.
În cazul de față, vorbim despre 230 de milioane de euro care ar fi trebuit să fie deja virați în conturile Băncii Naționale, lucru care nu s-a întâmplat din cauza situații juridice.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, pe 9 octombrie, după amânările succesive ale deciziei Curții Constituționale a României (CCR) privind reforma pensiilor magistraților, că: „rezolvarea pensiilor magistraților este un jalon, deci o obligație pe care România și-a asumat-o în anii trecuți de care depinde o sumă de peste 200 de milioane de euro pe care România nu a primit-o în momentul de față”.
CSM versus Guvern. Miza: pensiile speciale
În ziua următoarea, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a declarat că proiectul de lege cu reforma pensiilor magistraților propus de Guvernul Bolojan nu are nicio legătură cu obligațiile României din PNRR.
În comunicatul de presă transmis atunci, CSM face un istoric al legislației adoptate:
Astfel, se arată că odată cu adoptarea Legii nr. 282/2023 – pe care o vom numim reforma pensiilor din 2023 – care a modificat substanțial regimul pensionării magistraților, Comisia Europeană a considerat jalonul 215 ca fiind îndeplinit, conform unei evaluări din octombrie 2024.
Legea din 2023 prevedea că magistrații se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media salariilor brute de încadrare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate. În plus, se mai stabilea că cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut. De asemenea, se stabilea un impozit suplimentar între 10% și 20% pe pensiile magistraților, în funcție de cuantumul acestora.
Decizia Curții Constituționale nr. 724/2024 a dinamitat reforma pensiilor magistraților din 2023, considerând-o neconstituțională. Astfel, Legea nu a mai putut să fie aplicată. Luând act de această decizie a CCR, Comisia Europeană a decis, în martie 2025, să considere jalonul 215 ca fiind neîndeplinit, astfel că s-a decis blocarea celor 230 de milioane de euro din PNRR.
Pîslaru: CSM „induce în eroare”
Punctul de vedere exprimat de CSM a fost criticat dur de către ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, care a susținut că „este inacceptabil ca o instituție a statului să inducă în eroare opinia publică și să contrazică, în mod direct, realitatea confirmată de Comisia Europeană”.
„Din perspectiva Comisiei, jalonul privind reforma sistemului de pensii nu este îndeplinit, motiv pentru care fondurile europene aferente — 231 de milioane de euro — au fost suspendate până la clarificarea situației”, a subliniat Pîslaru.
El a mai arătat că a discutat cu Céline Gauer, coordonatoarea implementării PNRR la nivel european, care a confirmat că jalonul 215 va fi îndeplinit atunci când guvernul finalizează modificările asumate prin PNRR.
„Prin urmare, afirmațiile CSM sunt nu doar nefondate, ci și periculoase — ele afectează credibilitatea României în relația cu Comisia Europeană și alimentează o percepție falsă că statul român nu respectă angajamentele asumate”, spune Dragoș Pîslaru.
Editor : A.R.