
Oamenii nu îmbătrânesc cu toții în același ritm. Vârsta din buletin nu reflectă întotdeauna starea reală a organismului, iar diferența dintre vârsta cronologică și cea biologică poate oferi informații importante despre sănătate și longevitate.
Cercetătorii analizează tot mai atent nu doar vârsta biologică a întregului organism, ci și pe cea a organelor individuale, precum inima, ficatul și creierul, scrie BBC Science Focus.
Profesorul David Sharp, neurolog la Imperial College London, explică faptul că unele persoane pot avea un creier biologic mai tânăr sau mai îmbătrânit decât ar indica vârsta lor cronologică.
Importanța acestui indicator este susținută și de cercetări recente. Un studiu realizat pe aproximativ 45.000 de persoane a arătat că participanții cu un creier biologic mai îmbătrânit prezentau un risc cu 182% mai mare de deces din orice cauză pe parcursul unei perioade de 15 ani.
Studiul, publicat în revista Nature Medicine, a estimat vârsta creierului prin analizarea unui profil complex de proteine din sânge.
Cum îți poți evalua acasă un indicator al sănătății creierului
Una dintre metodele accesibile este măsurarea vitezei de mers. Testul nu stabilește direct vârsta biologică a creierului, dar viteza de deplasare poate oferi indicii despre funcționarea mai multor sisteme ale organismului, inclusiv a celui nervos.
Pentru test ai nevoie de un cronometru, o ruletă și un spațiu suficient de lung pentru a merge în linie dreaptă.
În interior, trebuie să măsori un metru pentru acomodarea cu mersul, urmat de o distanță de patru metri pe care să o parcurgi cronometrat.
În exterior, testul poate fi realizat pe o distanță mai mare: cinci metri pentru a ajunge la viteza obișnuită de mers și încă zece metri pentru măsurarea propriu-zisă.
Mergi în ritmul tău normal, confortabil, fără să accelerezi intenționat. Împarte distanța parcursă, exprimată în metri, la numărul de secunde înregistrat. Rezultatul reprezintă viteza de mers, exprimată în metri pe secundă.
Ce spun studiile despre viteza de mers
O cercetare desfășurată pe aproximativ 1.000 de persoane din Noua Zeelandă a arătat că viteza de mers măsurată la vârsta de 45 de ani poate fi un indicator important al ritmului de îmbătrânire a creierului și a organismului.
Potrivit cercetătoarei Line Rasmussen, mersul implică o coordonare complexă între mai multe sisteme: musculatura, vederea, funcția cardiorespiratorie și activitatea cerebrală.
Participanții care mergeau mai încet prezentau, în medie, volume cerebrale mai mici, un cortex cerebral mai subțire și rezultate mai slabe la testele cognitive, în special la cele care evaluau memoria, raționamentul și viteza de procesare a informațiilor.
De asemenea, persoanele care mergeau cel mai încet aveau, în medie, un scor IQ cu 16 puncte mai mic decât cele care se deplasau mai rapid.
O altă cercetare, realizată de specialiștii de la Universitatea din Pittsburgh, a identificat o legătură între viteza de mers și probabilitatea de supraviețuire pe termen lung în rândul persoanelor de 75 de ani.
În cazul bărbaților, probabilitatea de a trăi cel puțin încă zece ani era de 19% pentru cei cu cea mai mică viteză de mers, comparativ cu 87% pentru cei mai rapizi.
În cazul femeilor, procentele erau de 35%, respectiv 91%.
Care sunt valorile orientative ale vitezei de mers în funcție de vârstă
Valorile de mai jos pot fi folosite pentru o comparație orientativă a vitezei de mers, în funcție de vârstă și sex:
Femei:
– 40–49 de ani: 1,39 metri/secundă;
– 50–59 de ani: 1,31 metri/secundă;
– 60–69 de ani: 1,24 metri/secundă;
– 70–79 de ani: 1,13 metri/secundă;
– 80–89 de ani: 0,94 metri/secundă.
Bărbați:
– 40–49 de ani: 1,43 metri/secundă;
– 50–59 de ani: 1,43 metri/secundă;
– 60–69 de ani: 1,34 metri/secundă;
– 70–79 de ani: 1,26 metri/secundă;
– 80–89 de ani: 0,97 metri/secundă.
Specialiștii atrag atenția că viteza de mers poate fi influențată de numeroși factori, nu doar de sănătatea creierului. Starea fizică, problemele musculare sau articulare și alte afecțiuni pot modifica rezultatul.
Prin urmare, un ritm mai lent nu reprezintă automat un motiv de îngrijorare și nici nu poate confirma că o persoană are un creier îmbătrânit prematur. Testul oferă doar un indiciu asupra stării generale de sănătate, iar eventualele probleme trebuie evaluate de un medic.

