Ce măsuri ia AEP după anularea alegerilor din 2024. „Nu avem suficiente instrumente pentru a preveni asemenea lucruri”

0
5
ce-masuri-ia-aep-dupa-anularea-alegerilor-din-2024.-„nu-avem-suficiente-instrumente-pentru-a-preveni-asemenea-lucruri”
Ce măsuri ia AEP după anularea alegerilor din 2024. „Nu avem suficiente instrumente pentru a preveni asemenea lucruri”

Șeful AEP, Adrian Țuțuianu, a declarat, în cadrul interviului „În Fața Ta”, difuzat sâmbătă de la ora 14:00, că instituțiile statului nu sunt pregătite în prezent pentru a combate dezinformarea, atacurile hibride, iar AEP nu are un cadru legal care să permită intervenția în cazul unei situații precum cea care a precedat anularea alegerilor în 2024. Șeful AEP afirmă că a elaborat și trimis la Guvern un proiect de lege privind stabilirea competențelor naționale în materia aplicării Regulamentului 900/2024 privind publicitatea politică și instrumentele care transmit mesaje pentru un public-țintă. 

„Unele lucruri le știm, altele nu. Decizia de anulare a alegerilor a aparținut Curții Constituționale. Asta pentru a înlătura ceea ce se vehiculează în spațiul public, că AEP a anulat alegerile, spun unii, iar alții spun că e vinovată de faptul că nu a luat măsuri care ar fi prevenit situațiile ce au generat, în final, ca efect, anularea alegerilor. Decizia s-a bazat pe documente care au fost furnizate de CSAT. 

În al treilea rând, AEP nu are mijloacele, nici legale, nici instrumentele necesare pentru a verifica în timp real modul în care este finanțată o campanie electorală. Și aici trebuie lucrat, pentru că noi facem un control post-factum. Candidații, partidele politice prezintă la Autoritatea Electorală Permanentă documentele în vederea rambursării sumelor”, arată Adrian Țuțuianu. 

În cazul unei situații precum declararea a „zero” costuri cu campania electorală la prezidențiale, afirmație făcută de fostul candidat Călin Georgescu, președintele AEP susține că de aici rezultă că instituțiile statului nu au avut suficiente instrumente, că legislația este în urma evoluției finanțării campaniilor electorale, în special pe platformele TikTok, Facebook și altele asemenea. 

„În al treilea rând, că nu există mecanisme consolidate de colaborare interinstituțională națională care să permită prevenirea unor finanțări nelegale”, mai arată Țuțuianu.  

Șeful AEP afirmă că a elaborat și trimis la Guvern un proiect de lege privind stabilirea competențelor naționale în materia aplicării Regulamentului 900/2024 privind publicitatea politică și vizarea unui public-țintă. 

„Acest document, care a fost puțin comentat și de lumea politică, și de presă, prevede o împărțire a competențelor de aplicare a regulamentului. Regulamentul se aplică direct în dreptul intern. Competențele sunt împărțite între Autoritatea Electorală Permanentă, CNA, Autoritatea pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, iar pe temele care privesc inteligența artificială, ANCOM. Și este prevăzut și un organism comun de lucru, care să se întrunească rapid, online, să ia decizii”, spune Țuțuianu. 

În ceea ce privește pregătirea actuală a instituțiile, el afirmă că „nu avem astăzi suficiente instrumente ca să combatem dezinformarea, atacurile acestea hibride, nu avem un cadru legal care să ne permită să intervenim, astfel cum este propus de Regulamentul 900/2024, care ne oferă instrumente suplimentare”. 

„Trebuie să adoptăm legislație și trebuie să avem o strategie națională și un proiect care să aducă laolaltă instituțiile statului cu puteri, pe domeniile lor de activitate, de a reglementa, a supraveghea, a controla. 

Răspunsul meu este categoric, astăzi, că nu avem suficiente instrumente pentru a preveni asemenea lucruri”, mai spune Adrian Țuțuianu. 

El susține că dacă ar fi adoptat proiectul de lege propus, „influencerii ar fi editori de publicitate politică și, în momentul acela, am putea interveni să verificăm sursa de finanțare”. 

„Am propus două chestiuni. O primă chestiune: o colaborare cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, pentru că este necesar să stabilim dacă au fost plătiți. 

Dacă au fost plătiți, atunci au promovat legitim un mesaj politic? Dacă da, și-au etichetat publicitatea politică respectivă? Dacă au fost plătiți în modul în care s-a întâmplat în anul 2024, la alegerile prezidențiale, atunci este clar că suntem în prezența unor fapte care sunt de natură penală. Și aici e nevoie să dezvoltăm un pic cadrul normativ, să stabilim clar care sunt infracțiunile și care sunt aspectele care țin de latura obiectivă, subiectivă a cauzei”, arată șeful AEP. 

Editor : Alexandru Costea

Citește mai mult

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.