Când ar urma să iasă România din recesiunea ușoară. Prognozele Comisiei Europene pentru economie și inflație

0
3
cand-ar-urma-sa-iasa-romania-din-recesiunea-usoara.-prognozele-comisiei-europene-pentru-economie-si-inflatie
Când ar urma să iasă România din recesiunea ușoară. Prognozele Comisiei Europene pentru economie și inflație

Economia României ar urma să scadă cu 0,3% în 2026, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală, al inflației ridicate și al reducerii consumului populației, estimează Comisia Europeană. Revenirea este așteptată în 2027, când PIB-ul ar urma să crească cu 1,8%, în timp ce pentru 2028 este anticipat un avans de 2,2%. Prin comparație, economia Uniunii Europene ar urma să crească cu 1,4% atât în 2026, cât și în 2027, și cu 1,5% în 2028.

România ar urma să înregistreze în acest an o evoluție mult mai slabă decât media europeană. În timp ce economia țării este estimată să scadă cu 0,3%, PIB-ul Uniunii Europene ar continua să crească, susținut inclusiv de revenirea exporturilor.

Activitatea economică din România a scăzut în ultimul trimestru din 2025 și în prima jumătate a anului 2026. Consumul privat s-a redus cu peste 2%, după înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor, în timp ce inflația apropiată de 10% a diminuat veniturile disponibile și puterea de cumpărare.

Investițiile private au fost afectate de perioada prelungită de instabilitate politică, de incertitudinile economice și de creșterea costurilor cu energia. Investițiile publice finanțate prin PNRR au accelerat însă și au compensat parțial cererea redusă a populației.

Pentru a doua jumătate a anului, Comisia anticipează o stabilizare a activității economice, susținută de revenirea treptată a cererii gospodăriilor, de reziliența exporturilor și de menținerea investițiilor la un nivel ridicat, inclusiv prin finalizarea proiectelor din PNRR.

România ar urma să iasă din recesiunea ușoară în 2027

Scăderea inflației și unele majorări ale pensiilor și salariilor din sectorul public ar urma să susțină în 2027 veniturile reale, încrederea în economie și consumul populației. PIB-ul este estimat să crească anul viitor cu 1,8%, iar în 2028 cu 2,2%. Ritmul investițiilor publice ar urma însă să încetinească odată cu încheierea Mecanismului de Redresare și Reziliență și reducerea finanțărilor acordate prin acesta.

Efectul ar putea fi compensat parțial prin absorbția mai mare a fondurilor europene de coeziune și prin revenirea investițiilor private, pe fondul unei încrederi mai ridicate și al reducerii incertitudinilor politice.

Odată cu scăderea inflației, politica monetară ar urma să fie relaxată treptat, ceea ce ar conduce la condiții de finanțare mai favorabile și ar putea susține creditarea.

Riscurile pentru economie rămân însă orientate în sens negativ. O nouă perioadă de instabilitate politică ar putea afecta consolidarea fiscală, încrederea și investițiile private. Incertitudinile privind cererea externă, în special pentru industria auto, și prețurile ridicate la energie reprezintă alte vulnerabilități pentru sectorul industrial.

Începerea exploatării gazelor naturale din proiectul Neptun Deep ar urma să contribuie la creșterea economiei și la reducerea deficitului de cont curent, cu efecte mai puternice în 2028.

Moderarea creșterilor salariale și menținerea costurilor unitare cu forța de muncă la un nivel redus ar urma, de asemenea, să sprijine competitivitatea și exporturile României.

Deficitul de cont curent este estimat să scadă de la 7% din PIB în 2026 la 6,3% în 2027 și la 5,8% în 2028.

Inflația din România, de peste două ori mai mare decât media UE

Inflația medie armonizată este estimată să ajungă în România la 7,9% în 2026, față de 6,8% în anul precedent. La nivelul Uniunii Europene, inflația este prognozată la 3,3% în acest an.

Creșterile de prețuri din România au fost alimentate de majorarea TVA și a accizelor, eliminarea plafonării prețurilor la energia electrică pentru populație, scumpirea petrolului și seceta severă, care a afectat piața energiei electrice.

Presiunile inflaționiste ar urma să se reducă lent. Pentru România, Comisia estimează o inflație medie de 4,4% în 2027, încă peste intervalul-țintă al Băncii Naționale, și de 3,8% în 2028.

La nivelul Uniunii Europene, inflația ar urma să fie de 3,2% anul viitor și să coboare la 2,3% în 2028.

Introducerea sistemului european ETS2 în 2028 ar urma să încetinească procesul de reducere a inflației în România.

În întreaga Uniune Europeană, prețurile sunt influențate de perturbarea fluxurilor energetice din Orientul Mijlociu, de costurile mai mari de transport și asigurare și de blocajele apărute în capacitățile de rafinare. Scumpirea energiei s-a transmis și către alimente și alte produse din coșul de consum.

Șomajul ar urma să ajungă la 6,7% în 2026

Condițiile de pe piața muncii din România au început să se deterioreze încă din 2025, în contextul activității economice slabe. Reducerea ocupării ar urma să continue și în acest an, iar rata șomajului este estimată să atingă 6,7%. Odată cu revenirea economiei, șomajul ar urma să scadă la 6,4% în 2027 și la 5,8% în 2028.

La nivelul Uniunii Europene, rata șomajului este prognozată la 6,1% în 2026, 6,2% în 2027 și din nou 6,1% în 2028. România ar urma astfel să pornească de la un nivel mai ridicat decât media UE, dar să ajungă sub aceasta la finalul perioadei analizate.

Înghețarea salariilor din sectorul public în 2025 și 2026 a încetinit puternic creșterea veniturilor nominale, iar salariile reale au scăzut în ambii ani. Moderarea avansului salarial ar urma să continue și să sprijine competitivitatea externă.

Deficitul scade, dar datoria publică trece de 64% din PIB

Deficitul bugetar al României este estimat să scadă la 6% din PIB în 2026, de la 7,8% în anul precedent. Evoluția reflectă măsurile de consolidare fiscală adoptate în a doua parte a anului 2025 și controlul mai strict al cheltuielilor.

Înghețarea pensiilor și a salariilor bugetarilor ar urma să reducă ponderea cheltuielilor curente cu aproximativ un punct procentual din PIB. În același timp, majorările de taxe adoptate în 2024 și 2025, inclusiv cele privind TVA, proprietățile și contribuția la sănătate, ar urma să aducă venituri suplimentare echivalente cu 1,2 puncte procentuale din PIB.

Deficitul României este prognozat să coboare la 5,8% din PIB în 2027 și la 5,6% în 2028. La nivelul Uniunii Europene, deficitul mediu este estimat la 3,6% în 2026, 3,7% în 2027 și 3,8% în 2028.

Datoria publică a României va continua însă să crească, de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la 60,7% în 2026, 62,6% în 2027 și 64,2% în 2028. Creșterea este determinată în principal de deficitele bugetare încă ridicate și de cheltuielile cu dobânzile.

Deși în creștere, datoria României ar rămâne sub media Uniunii Europene, estimată să urce de la 82,6% din PIB în 2025 la 85,6% în 2028.

Cheltuielile pentru apărare sunt prognozate să crească în România de la 1,7% din PIB în 2025 la 2,2% în 2028, fiind susținute inclusiv prin împrumuturile acordate în cadrul programului european SAFE.

La nivelul UE, deficitul ar urma să crească ușor în următorii ani din cauza cheltuielilor mai mari pentru apărare, a costurilor cu dobânzile și a măsurilor de sprijin acordate populației și companiilor afectate de prețurile ridicate la energie.

Editor : A.D.

Citește mai mult

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.