Când Rusia a cerut retragerea forțelor NATO de pe flancul estic al alianței, în perioada premergătoare invaziei sale din Ucraina din 2022, răspunsul administrației Biden a fost o respingere categorică. La aproape cinci ani distanță, pe măsură ce marți au început la Abu Dhabi negocierile mediate de SUA între Kiev și Moscova, președintele Trump pare să fie mult mai conciliant față de ambițiile președintelui Putin atât în ceea ce privește NATO, cât și Ucraina, scrie The Times într-o analiză după prima zi de negocieri.
La începutul discuțiilor de marți dimineață, Jared Kushner, ginerele lui Trump, le-a spus delegaților că președintele este hotărât să realizeze „un nou cadru și o nouă înțelegere” pentru a asigura „decenii, dacă nu chiar secole, de pace”.
Negociatorii ruși și ucraineni au stat față în față, cu Kushner și Steve Witkoff, trimisul special al SUA, la capul mesei.
Oficialii europeni nu au fost prezenți, dar înaintea discuțiilor principale a avut loc o întâlnire între oficialii ucraineni și cei europeni.
La începutul întâlnirii, Kushner a spus despre Trump:
„El ne-a cerut cu adevărat să depunem eforturi suplimentare pentru a găsi o soluție care, sperăm, să pună capăt războiului, dar care, totodată, să lase ambele părți într-o poziție mult mai puternică pentru a începe să valorifice întregul potențial pe care aceste două țări extraordinare îl pot atinge.”
Acestea sunt primele negocieri care au loc din februarie. Mulți din Washington consideră că înfrângerea zdrobitoare suferită de Trump la alegerile de la jumătatea mandatului a conferit un sentiment de urgență procesului de încheiere a războiului, care se află în al cincilea an.
„Va exista un acord”, a declarat Trump săptămâna trecută. „Acesta va implica mai mult decât Ucraina, și aș putea spune chiar că ar putea implica întreaga Europă. Va fi un acord mare și frumos, iar toată lumea va fi încântată.”
Președintele SUA a mai declarat într-un interviu difuzat luni în cadrul emisiunii „60 Minutes” de la CBS că Ucraina „va avea o formă puțin diferită” după război. El l-a acuzat pe președintele Zelenski că a dat dovadă de „lipsă de respect” față de Putin, aceasta fiind cea mai recentă dintr-o serie de critici la adresa liderului ucrainean.
Joi, la Casa Albă, el a discutat cu Kirill Dmitriev, un emisar al Kremlinului cunoscut drept „consilierul lui Putin în chestiuni legate de Trump”, dar nu a purtat discuții cu oficialii ucraineni care se aflau, de asemenea, la Casa Albă pentru o întâlnire cu Melania Trump, prima-doamnă a SUA.
Dmitriev, șeful fondului suveran de investiții al Rusiei, și Witkoff au elaborat anul trecut un plan de pace în 28 de puncte care solicita Ucrainei să cedeze teritorii Moscovei și să renunțe la ambițiile sale de a adera la NATO. Planul prevedea, de asemenea, ca Statele Unite să medieze discuțiile dintre NATO și Rusia privind securitatea globală.
Kushner a declarat săptămâna trecută că întâlnirea de la Abu Dhabi, de marți și miercuri, se va concentra pe „garanții de securitate pentru Ucraina și o arhitectură de securitate europeană mai amplă”.
Deși Kushner a mai afirmat că NATO va rămâne un element central al apărării colective a Europei și că orice acord va respecta „suveranitatea, integritatea teritorială și autonomia decizională” a Ucrainei, aceste declarații au stârnit îngrijorare la Kiev și în rândul aliaților săi europeni.
„Este periculos pentru noi toți; cu toții trăim în Europa. Nu vrem o a doua Ialta”, a declarat președintele Zelenski pentru CNN, referindu-se la întâlnirea dintre liderii americani, britanici și sovietici din 1945, care a dus la împărțirea Europei în sfere de influență.
Oficialii europeni sunt la fel de îngrijorați de perspectiva ca administrația Trump să-l ajute pe Putin în eforturile sale de a readuce țările din Europa de Est în sfera de influență a Moscovei.
„Este foarte clar că Europa nu are nevoie de o nouă arhitectură de securitate, așa cum încearcă Rusia să ne facă să credem, ci pur și simplu de restabilirea arhitecturii de securitate existente”, a declarat luni Johann Wadephul, ministrul german de externe.
„Aceasta pare a fi o oportunitate pentru Kremlin de a încerca să obțină tot ceea ce își dorea în 2021”, a afirmat un diplomat european cu experiență. „Este foarte, foarte periculos pentru noi ca ei să negocieze arhitectura noastră de securitate fără a ne consulta.”
Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, a afirmat că „problema este că avem deja o arhitectură europeană de securitate în vigoare cu care Rusia a fost de acord”, citând Memorandumul de la Budapesta din 1994, când Moscova s-a angajat să respecte suveranitatea Ucrainei în schimbul renunțării de către Kiev la arsenalul său nuclear din era sovietică.
Cererile inițiale ale Kremlinului față de NATO au fost formulate în decembrie 2021, cu două luni înainte ca Rusia să intre în război în Ucraina. Acestea prevedeau retragerea forțelor NATO din țări precum Polonia și statele baltice – Estonia, Letonia și Lituania –, care au aderat la alianță după 1997, o măsură care le-ar fi lăsat mai expuse unui atac rus. Moscova a solicitat, de asemenea, dreptul de veto asupra aderării Ucrainei la NATO.
Rusia bombardează infrastructura civilă din toată Ucraina înainte de venirea iernii, în încercarea de a forța Kievul să capituleze. Atacurile au provocat întreruperi frecvente ale alimentării cu energie electrică și ale aprovizionării cu apă.
„Inamicul cunoaște foarte bine sistemul nostru și știe cum să provoace o pană de curent”, a declarat Andrii Sîbiha, ministrul ucrainean de externe, pentru The Times, la Kiev. Ucraina a rămas fără rachete de interceptare pentru sistemele de apărare aeriană Patriot fabricate în SUA, singura sa apărare eficientă împotriva rachetelor balistice rusești.
Sîbiha a făcut apel la asistență internațională pentru a ajuta Ucraina să treacă peste lunile de iarnă, când temperaturile pot scădea până la minus 20 °C. „Nicio țară nu poate fi autosuficientă atunci când se confruntă cu un inamic ca acesta și cu provocări de o asemenea amploare”, a spus el.
El a mai spus, totuși, că Rusia nu își va atinge obiectivele militare și că Kievul se află într-o poziție mai puternică pe câmpul de luptă decât anul trecut. Atacurile ucrainene de lungă distanță împotriva Rusiei au rămas „cele mai eficiente sancțiuni” împotriva Moscovei, a afirmat el. Ucraina produce 50% din propriul echipament militar și urmărește să crească această proporție până la 90%, a adăugat el.
Cu două luni înainte ca democrații să preia controlul asupra Congresului, după o înfrângere zdrobitoare suferită de Partidul Republican la alegerile intermediare din SUA, Kremlinul speră să profite de dorința lui Trump de a înregistra un succes în politica externă, spun analiștii.
Cu toate acestea, Kievul s-a arătat din ce în ce mai dispus să-l sfideze pe Trump, iar Zelenski a declarat că țara sa „pierde” Washingtonul ca partener. Ucraina a reluat atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești pe 1 noiembrie, după ce acceptase să le suspende în urma presiunilor exercitate de Casa Albă.
Este probabil ca atitudinea de sfidare a Kievului să se intensifice după anunțarea rezultatelor alegerilor intermediare din SUA, a afirmat Mîkola Bielieskov, cercetător la Institutul Național de Studii Strategice din Ucraina și analist principal la „Come Back Alive”, o organizație neguvernamentală ucraineană. „Tsunamiul albastru înseamnă că Ucraina este mai încrezătoare decât înainte”, a spus el.
Perspectiva ca Statele Unite și Rusia să poată ajunge la un acord privind securitatea europeană care să intre în vigoare înainte ca Trump să părăsească funcția este extrem de improbabilă, a afirmat John Lough, analist la centrul de studii New Eurasian Strategies Centre din Londra, care a fost primul trimis al NATO la Moscova.
„Acceptând cererea lui Putin privind un nou acord de securitate european ca condiție prealabilă pentru pace, Trump face exact ceea ce dorește Kremlinul. [Dar] elaborarea oricărui tip de acorduri de securitate obligatorii pe termen lung va dura ani de zile. Probabil că cel mai bun lucru pe care îl poate obține Putin este un angajament din partea Washingtonului de a reduce efectivele sale staționate în Europa”, a spus el.
În ciuda gesturilor de deschidere ale lui Trump față de Putin, nu există aproape nicio șansă ca la Abu Dhabi să se ajungă la un acord pentru încheierea războiului. În ciuda pierderilor colosale suferite de Rusia, Putin a respins mai multe propuneri ucrainene de încetare a focului, iar Kremlinul a declarat că îl va întâlni pe Zelenski doar la Moscova pentru a încheia un acord de pace, propunere pe care Kievul a respins-o.
Peste 450.000 de ruș au fost uciși în războiul din Ucraina, potrivit datelor serviciului oficial de statistică al statului din Moscova, publicate la sfârșitul săptămânii de grupul cibernetic pro-ucrainean „Silent Crow”. Se estimează că numărul real este mai mare.
Delegația Rusiei la Abu Dhabi îl include pe Serghei Riabkov, un viceministru rus al afacerilor externe care a condus negocierile Moscovei privind cererile sale din 2021 față de NATO. Delegația este condusă din nou de Vladimir Medinski, un istoric despre care se spune că le-ar fi declarat oficialilor ucraineni anul trecut că Moscova era pregătită să lupte mai mult de 20 de ani. Din delegație fac parte și Igor Kostiukov, șeful serviciilor secrete, și Iuri Jigarlovski, un general al armatei.
„Rusia va încerca, în cadrul acestor întâlniri trilaterale, să îndrepte discuția de la Rusia și Ucraina către Rusia, Statele Unite și Occidentul în ansamblu”, a declarat Boris Bondarev, un fost diplomat rus care a demisionat în semn de protest față de invazia Ucrainei din 2022.
El a sugerat, de asemenea, că Moscova ar putea oferi concesii în privința Ucrainei, cum ar fi acceptarea desfășurării forțelor occidentale de menținere a păcii în vestul țării după război, în încercarea de a da impresia că ia în serios pacea, doar pentru ca Kremlinul să se răzgândească ulterior.
Amploarea discuțiilor de la Abu Dhabi privind securitatea europeană nu este clară. Cu toate acestea, Sviatlana Tsikhanouskaia, lidera opoziției belaruse aflată în exil, a declarat pentru The Times că orice acord negociat de SUA care ar avea ca rezultat anexarea oficială a Belarusului – cel mai mare aliat al Moscovei – de către Rusia ar stârni rezistență. „Ar putea apărea tulburări militare”, a spus ea.