România trebuie să pregătească un buget pentru 2027 care să răspundă presiunilor economice şi bugetare, fără să genereze noi dezechilibre, a precizat Alexandru Nazare. Astfel, ministrul Finanţelor a identificat trei priorităţi pentru închiderea acestui an şi construirea bugetului de anul viitor: atragerea fondurilor europene, finanţarea prin instrumentul SAFE şi continuarea reducerii deficitului bugetar.
Ministrul se află la Bruxelles, unde a participat la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN) şi la reuniunea Eurogrup în format inclusiv.
Luni, Alexandru Nazare s-a întâlnit cu Valdis Dombrovskis, Comisarul european pentru economie şi productivitate, implementare şi simplificare. Discuţiile au vizat perspectivele finanţelor publice ale României, cererile de plată nr. 5 şi nr. 6 din PNRR, finanţarea prin instrumentul SAFE şi provocările bugetare pentru anul viitor.
„Discuţia a fost una constructivă, inclusiv în ceea ce priveşte credibilitatea încadrării României în ţinta de deficit programată pentru acest an. Progresele realizate în consolidarea fiscal-bugetară sunt importante, dar trebuie susţinute prin consecvenţă, disciplină financiară şi o gestionare atentă a riscurilor din ultimele luni ale anului”, a scris Nazare, marţi, pe pagina sa de Facebook.
Fondurile europene, esenţiale pentru investiţii şi reducerea deficitului
Ministrul Finanţelor a subliniat că încasarea fondurilor europene aferente PNRR este esenţială atât pentru finanţarea investiţiilor, cât şi pentru respectarea ţintei de deficit. În următoarele săptămâni, prioritatea autorităţilor este finalizarea evaluării cererilor de plată nr. 5 şi nr. 6 şi atragerea întregii finanţări europene disponibile.
„România a mobilizat resurse bugetare foarte importante pentru investiţiile din PNRR, inclusiv pentru plăţi deja efectuate. În contrapartidă, trebuie să asigurăm încasarea fondurilor europene programate, în baza îndeplinirii şi validării jaloanelor şi ţintelor asumate. Există o legătură directă între realizarea reformelor, finanţarea europeană a investiţiilor şi echilibrul execuţiei bugetare. Orice sumă europeană neîncasată, pentru care statul a angajat deja cheltuieli, creează presiuni suplimentare asupra resurselor bugetare şi a necesarului de finanţare.
De aceea, este esenţială mobilizarea tuturor ministerelor şi instituţiilor responsabile, în sprijinul demersurilor coordonate de colegii de la MIPE. Răspunsurile la solicitările de clarificare ale Comisiei Europene trebuie să fie complete, documentate şi transmise la timp”, a subliniat Alexandru Nazare.
Ministrul a atras atenţia că obiectivul nu este doar absorbţia fondurilor europene, ci şi protejarea investiţiilor publice, fără compromiterea angajamentelor privind consolidarea fiscală.
România ar putea încasa 1,2 miliarde euro prin SAFE până la sfârşitul anului
Un alt subiect discutat cu oficialul european a fost prima cerere de plată transmisă de România în cadrul instrumentului SAFE, în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro.
Alexandru Nazare consideră realistă perspectiva încasării acestor bani până la finalul anului, cu condiţia încheierii etapelor de evaluare şi aprobare.
„Am abordat cu comisarul Dombrovskis stadiul primei cereri de plată transmisă de România în cadrul instrumentului SAFE, precum şi perspectiva disponibilizării acestor resurse până la sfârşitul anului. Din dialogul avut, această perspectivă este realistă, sub rezerva finalizării etapelor de evaluare şi aprobare. Instrumentul SAFE reprezintă o oportunitate importantă pentru România de a finanţa investiţiile strategice în apărare, infrastructură şi capacităţi industriale, prin împrumuturi europene în condiţii avantajoase”, a precizat ministrul Finanţelor.
Potrivit acestuia, calendarul investiţiilor şi al plăţilor trebuie corelat cu disponibilitatea efectivă a finanţării europene. Astfel, autorităţile urmăresc să limiteze presiunea asupra finanţării de pe pieţe şi să asigure predictibilitatea necesară derulării programelor.
Ce provocări bugetare aduce anul viitor
Alexandru Nazare a avertizat că anul viitor va veni cu presiuni bugetare importante, de la menţinerea investiţiilor şi finanţarea serviciilor publice până la cheltuielile cu pensiile şi salariile. În opinia sa, aceste angajamente trebuie evaluate din timp, iar bugetul nu poate fi construit prin simpla adunare a tuturor solicitărilor de cheltuieli.
„Trebuie să acomodăm simultan mai multe presiuni: necesitatea menţinerii unui nivel ridicat al investiţiilor publice, costurile de funcţionare şi finanţare a serviciilor publice, evoluţia cheltuielilor de personal şi a pensiilor, precum şi creşterea necesarului de finanţare pentru apărare şi implementarea programelor SAFE.
În acelaşi timp, trebuie să ţinem cont de schimbarea structurii finanţărilor europene odată cu închiderea PNRR şi de necesitatea asigurării resurselor pentru continuarea investiţiilor care depăşesc acest calendar. Nu putem construi bugetul pentru 2027 prin simpla însumare a solicitărilor de cheltuieli. Avem nevoie de o evaluare realistă a veniturilor, a obligaţiilor existente şi a spaţiului fiscal disponibil, dar şi de decizii privind prioritizarea cheltuielilor şi măsurile care trebuie adoptate înainte de aprobarea bugetului”, a explicat Alexandru Nazare.
Citește și: Nazare spune că nu vrea noi creșteri de taxe: „În 2025 am făcut-o cu inima grea. Trebuia să salvăm ratingul”
În acest context, ministrul consideră necesară încheierea din timp a discuţiilor privind cheltuielile de personal, politica salarială şi pensiile, astfel încât deciziile să fie incluse într-un cadru bugetar predictibil şi sustenabil.
Totodată, creşterea cheltuielilor pentru apărare şi utilizarea instrumentului SAFE trebuie incluse într-o planificare multianuală riguroasă, care să ia în calcul atât calendarul investiţiilor, cât şi efectele asupra deficitului, datoriei publice şi necesarului de finanţare.
Nazare: Reducerea deficitului nu trebuie să se facă în detrimentul investiţiilor
Ministrul Finanţelor susţine că România trebuie să continue consolidarea fiscală, fără să sacrifice investiţiile care contribuie la dezvoltarea economică şi fără să afecteze finanţarea serviciilor publice esenţiale.
„Obiectivul este să continuăm reducerea deficitului fără să sacrificăm investiţiile care susţin dezvoltarea economică şi fără să afectăm sustenabilitatea finanţării serviciilor publice esenţiale. Aceasta presupune nu doar disciplină bugetară, ci şi reforme, prioritizare şi o mai bună eficienţă a fiecărui leu cheltuit.
Consolidarea fiscală trebuie să rămână credibilă inclusiv în faţa partenerilor europeni, a investitorilor şi a agenţiilor de rating. Consecvenţa în reducerea deficitului este fundamentală pentru protejarea ratingului de ţară, menţinerea accesului la finanţare şi crearea condiţiilor pentru reducerea costurilor de împrumut ale statului şi ale economiei private.
România are nevoie de un buget pentru 2027 care să răspundă presiunilor reale, dar care să nu creeze noi dezechilibre. Un buget al responsabilităţii, al investiţiilor şi al continuării consolidării fiscal-bugetare. Acesta este angajamentul pe care îl susţinem în dialogul cu partenerii europeni şi pe care trebuie să îl transpunem în deciziile bugetare din perioada următoare”, a subliniat ministrul Finanţelor.
Editor : A.P.