Înfrângerea republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului din Statele Unite ar putea avea consecințe importante asupra politicii externe a președintelui Donald Trump. Într-un scenariu extrem, Rusia ar putea încerca să testeze solidaritatea NATO, mizând pe faptul că Washingtonul nu va interveni în sprijinul aliaților europeni, avertizează experta în relații internaționale Liana Fix, într-o analiză publicată de revista germană FOCUS.
Rezultatul alegerilor pentru Congresul american a alimentat speranțele liderilor europeni că puterea lui Donald Trump va putea fi limitată. Totuși, această evoluție nu garantează o îmbunătățire a relațiilor dintre Statele Unite și Europa, consideră Liana Fix, expertă în politica externă și de securitate, afiliată Council on Foreign Relations din Washington.
În analiza publicată pe 9 noiembrie, experta explică faptul că președinții americani care pierd sprijinul Congresului tind să își concentreze atenția asupra politicii externe, unde dispun de o libertate de acțiune mai mare decât în politica internă.
În cazul lui Donald Trump, această tendință ar putea deveni și mai pronunțată, având în vedere că actualul mandat este ultimul, iar președintele american urmărește să lase în urmă o moștenire politică importantă.
Rusia ar putea testa Articolul 5 al NATO prin atacuri cu drone
Potrivit analizei, una dintre cele mai mari preocupări pentru Europa este posibilitatea ca administrația Trump să adopte o poziție și mai imprevizibilă în relația cu NATO și Ucraina.
Liana Fix avertizează că președintele american ar putea ajunge la o înțelegere cu Vladimir Putin și ar putea decide întreruperea sprijinului logistic și informativ acordat Ucrainei.
Un alt scenariu presupune reducerea prezenței militare americane în Europa, în condițiile în care Kremlinul solicită de multă vreme retragerea trupelor SUA din Polonia și statele baltice, precum și restrângerea infrastructurii NATO din regiune.
În cel mai grav scenariu prezentat de expertă, Moscova ar putea recurge la atacuri cu drone pentru a testa aplicarea Articolului 5 al Tratatului NATO, care reglementează apărarea colectivă.
Calculul Kremlinului ar putea fi că Statele Unite nu vor interveni în sprijinul europenilor, în contextul în care Donald Trump și-ar putea manifesta nemulțumirea față de rezultatele alegerilor printr-o schimbare de atitudine față de Europa și Ucraina.
Aceste posibilități sunt prezentate de Liana Fix drept scenarii de risc, nu drept decizii deja luate de Washington sau planuri confirmate ale Moscovei.
Europa, avertizată să se pregătească pentru o eventuală retragere a sprijinului american
În opinia expertei, statele europene trebuie să își consolideze capacitatea de a acționa independent de Statele Unite.
Liana Fix observă că Franța și Germania sunt concentrate în mare măsură asupra problemelor politice interne, în timp ce Norvegia și Finlanda au devenit deosebit de active în menținerea contactelor diplomatice cu Washingtonul și Moscova.
Situația contrastează cu anul 2025, când liderii europeni au acționat împreună pentru a-l susține pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în momentul în care acesta era supus presiunilor administrației Trump.
Experta consideră că Parisul și Berlinul ar trebui să își asume un rol mai activ în apărarea intereselor europene și în sprijinirea Ucrainei.
În loc să reacționeze permanent la deciziile Washingtonului, Europa ar trebui să elaboreze un plan alternativ pentru propria securitate, inclusiv pentru situația în care nu s-ar mai putea baza pe ajutorul Statelor Unite.
Ce măsuri propune experta pentru securitatea Europei
Printre primele măsuri sugerate se numără asumarea unei poziții europene comune împotriva reluării comerțului cu gaze naturale din Rusia și împotriva relaxării premature a sancțiunilor impuse Moscovei, chiar dacă Washingtonul ar exercita presiuni în această direcție.
O altă propunere este accelerarea demersurilor pentru utilizarea activelor rusești înghețate în beneficiul Ucrainei.
În concluzia analizei, Liana Fix insistă că Europa trebuie să își formuleze propriile obiective strategice și să își asume un rol mai important în deciziile privind securitatea continentului, în loc să depindă de direcția politicii externe americane.
Editor : Sebastian Eduard