România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,8% din PIB, față de 9,2% în 2024, ceea ce reprezintă una dintre cele mai mari reduceri înregistrate în Uniunea Europeană, arată datele Eurostat publicate pe 21 octombrie. Cu toate acestea, România continuă să aibă cel mai ridicat deficit din UE, iar Ministerul Finanțelor a avertizat că ajustarea bugetară trebuie să continue. Instituția a explicat și diferența dintre deficitul de 9,2% din PIB raportat de Eurostat pentru trimestrul al doilea din 2026 și deficitul cumulat la nivelul primului semestru.
Datele definitive publicate de Eurostat au confirmat că România a redus deficitul bugetar cu 1,4 puncte procentuale din PIB în 2025, una dintre cele mai importante ajustări din Uniunea Europeană, la egalitate cu Malta. Rezultatul a fost obținut într-un an în care deficitul mediu al statelor membre a rămas neschimbat, la 3,1% din PIB.
Ministerul Finanțelor a precizat că deficitul de 7,8% din PIB, calculat conform metodologiei europene ESA 2010, reprezintă și o revizuire favorabilă față de nivelul de 7,9% comunicat inițial de Eurostat în aprilie 2026. În valoare nominală, deficitul României a urcat anul trecut la 149,7 miliarde de lei, după ce în 2024 a fost de 9,2% din PIB, iar în 2023 de 6,6%.
Reducerea a fost susținută în principal de creșterea veniturilor bugetare, de la 34% din PIB în 2024 la 35,6% în 2025, pe fondul măsurilor fiscale adoptate în a doua parte a anului și al îmbunătățirii colectării. Ministerul Finanțelor a menționat și temperarea creșterii cheltuielilor de funcționare ale statului, în paralel cu menținerea investițiilor, în special a celor finanțate din fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În ciuda acestei reduceri, România a înregistrat în continuare cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, fiind urmată de Polonia, cu 7,2% din PIB, Belgia, cu 5,2%, și Franța, cu 5,1%. În total, 11 state membre au avut deficite de cel puțin 3% din PIB, în timp ce media zonei euro s-a situat la 3%.
Ministerul Finanțelor a arătat că reducerea deficitului este necesară pentru diminuarea costurilor de împrumut ale statului și pentru eliberarea unor resurse care să poată fi direcționate către investiții. Agențiile internaționale de rating estimează, la rândul lor, continuarea ajustării fiscale în 2026. Moody’s anticipează un deficit de 5,8% din PIB, Fitch de 5,9%, iar S&P de 6,25%. Primele două estimări se situează sub ținta de 6% din PIB asumată de Guvern în metodologia europeană ESA, în timp ce prognoza S&P o depășește ușor.
De ce a raportat Eurostat un deficit de 9,2% din PIB în trimestrul al doilea din 2026
Ministerul Finanțelor a explicat și semnificația datelor trimestriale publicate de Eurostat pe 21 octombrie, care indică un deficit de 9,2% din PIB în trimestrul al doilea din 2026, față de 5,5% în primele trei luni ale anului.
Instituția a precizat că procentul de 9,2% reprezintă deficitul înregistrat într-un singur trimestru, raportat la PIB-ul trimestrial și ajustat sezonier. Acesta nu reprezintă nici deficitul cumulat în primele șase luni, nici o estimare a deficitului pentru întregul an 2026.
Datele au fost calculate de Institutul Național de Statistică în metodologia europeană ESA 2010 și transmise Eurostat. Spre deosebire de rezultatele definitive pentru 2025, cifrele trimestriale aferente anului 2026 sunt provizorii și pot fi revizuite la următoarele publicări.
Evoluția deficitului trimestrial ajustat sezonier, exprimat ca procent din PIB-ul trimestrial, a fost următoarea:
Pe această serie, media valorilor trimestriale din primul semestru al anului 2026 a fost de 7,35%, sub media de 8,45% din aceeași perioadă a anului trecut și sub mediile anuale din 2024 și 2025. Trimestrul I din 2026 a înregistrat cea mai redusă valoare din seria prezentată.
Ministerul Finanțelor a atras atenția că evoluția trebuie analizată pe baza întregii serii de date, nu doar prin compararea primelor două trimestre din acest an. Instituția a explicat că raportul dintre deficit și PIB este influențat și de evoluția economiei, astfel că o încetinire a creșterii PIB-ului nominal poate majora procentul deficitului chiar și fără o creștere a valorii nominale a acestuia.
Totodată, a precizat că ajustarea sezonieră efectuată de INS nu majorează deficitul, ci redistribuie valorile între trimestre în funcție de tiparele statistice din anii anteriori. Diferența dintre rezultatele trimestrului I și trimestrului II din 2026 a fost explicată și prin existența unor fluxuri neregulate de venituri și cheltuieli. De exemplu, impozitele pe proprietate, încasate în principal la începutul anului, sunt repartizate uniform pe parcursul anului în metodologia ESA.
Ministerul a mai arătat că toate datele au fost transmise și publicate la termenele obișnuite, iar revizuirile fac parte din procesul statistic normal. Valoarea aferentă trimestrului I 2026 a fost revizuită odată cu publicarea datelor pentru trimestrul II, în timp ce valorile pentru trimestrele II și IV din 2025 au fost revizuite în scădere.
Investițiile publice și cheltuielile pentru PNRR au pus presiune pe deficitul din trimestrul II
O altă perspectivă asupra evoluției deficitului este oferită de datele Eurostat neajustate sezonier. În această serie, fiecare trimestru este raportat la PIB-ul propriu, iar comparațiile relevante se fac cu aceeași perioadă a anului anterior.
Deficitul primului semestru din 2026, calculat în metodologia europeană și raportat la PIB-ul anual, a fost de 3,4%, față de 3,6% în aceeași perioadă din 2025 și 3,7% în 2024. Ministerul a subliniat că procentele aferente trimestrelor nu pot fi pur și simplu însumate sau mediate, deoarece fiecare trimestru are o pondere diferită în PIB-ul anual.
În seria neajustată sezonier, trimestrul I înregistrează de regulă cel mai ridicat nivel al deficitului, iar trimestrul II cel mai redus. În 2026, această diferență s-a diminuat: valoarea de 7,4% din primul trimestru a fost cea mai scăzută din seria prezentată, în timp ce nivelul de 7,8% din trimestrul II a fost mai mare decât cel obișnuit pentru această perioadă.
Ministerul Finanțelor a explicat evoluția prin concentrarea investițiilor publice și a plăților pentru PNRR în prima parte a anului. Numai în trimestrul al doilea, plățile pentru investiții au ajuns la 38,3 miliarde de lei, comparativ cu 21,7 miliarde de lei în primele trei luni.
Anul 2026 a fost unul atipic din perspectiva investițiilor, deoarece proiectele finanțate prin PNRR trebuiau să îndeplinească jaloanele și țintele până la 31 august. În consecință, o parte a cheltuielilor care, în mod obișnuit, ar fi fost efectuate spre sfârșitul anului au fost realizate în primul semestru, ceea ce a pus presiune asupra deficitului trimestrial.
Instituția a arătat că diferențele dintre trimestre reflectă în principal calendarul încasărilor și plăților, nu o schimbare a tendinței fiscale, dar a subliniat că majorarea deficitului trimestrial de la 5,5% la 9,2% trebuie monitorizată și analizată în contextul întregului an.
De ce există diferențe între deficitul raportat de Ministerul Finanțelor și cel calculat de Eurostat
Ministerul Finanțelor a explicat și diferențele dintre deficitul calculat în metodologia națională cash și cel raportat conform metodologiei europene ESA 2010.
Deficitul cash reflectă încasările și plățile efective ale statului, în timp ce metodologia ESA urmărește momentul în care veniturile și cheltuielile sunt recunoscute din punct de vedere economic. Aceasta include ajustări pentru creanțe, obligații de plată, dobânzi, operațiuni financiare, fonduri europene și activitatea entităților clasificate în sectorul administrației publice.
La 30 iunie 2026, deficitul cash a fost de 41 de miliarde de lei, echivalentul a 2% din PIB, cu 28,8 miliarde de lei mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut. Ministerul Finanțelor a precizat că această reducere reflectă creșterea colectării și temperarea cheltuielilor curente, dar și încasarea unor fonduri europene și gestionarea calendarului plăților.
O parte din îmbunătățirea deficitului cash nu se reflectă în aceeași măsură în metodologia ESA, deoarece încasările din fonduri europene pot avea un efect neutru asupra deficitului european, iar obligațiile de plată sunt înregistrate chiar dacă banii nu au fost încă transferați.
Ministerul a precizat că facturile înregistrate și neachitate reprezintă doar una dintre componentele diferenței dintre cele două metodologii, fără a fi cea mai mare. În cazul investițiilor, datele INS au arătat că valoarea lucrărilor recunoscute în primul semestru în metodologia ESA a fost de același ordin de mărime cu plățile de investiții din execuția cash. O acumulare importantă de facturi neachitate ar fi determinat, potrivit instituției, o valoare a lucrărilor înregistrate mai mare decât cea a plăților efectuate.
Există și diferențe de calendar. În metodologia cash sunt luate în calcul încasările și plățile realizate între 1 ianuarie și 31 decembrie. În metodologia ESA, impozitele încasate într-o lună sunt atribuite, în principiu, lunii anterioare, când a apărut obligația fiscală. Astfel, veniturile fiscale atribuite unui an corespund în esență încasărilor din februarie până în ianuarie anul următor, iar fiecare trimestru include și încasări din prima lună a trimestrului următor.
Din acest motiv, Ministerul Finanțelor a atras atenția că o comparație directă între deficitul cash și deficitul ESA pentru un anumit trimestru nu oferă o imagine completă a situației bugetare. Instituția a subliniat că reducerea deficitului cash este reală, dar ameliorarea deficitului ESA se produce mai gradual.
Datele trimestriale pentru 2026 rămân provizorii, iar verificările efectuate de Ministerul Finanțelor și INS pot conduce la noi revizuiri. Valorile detaliate pentru întregul an 2026 urmează să fie comunicate la notificarea Eurostat din aprilie 2027, pe baza căreia va fi evaluată situația fiscală anuală în metodologia europeană.
România trebuie să reducă deficitul, dar cheltuielile cu dobânzile continuă să crească
Deși România a înregistrat o ajustare fiscală importantă în 2025, Ministerul Finanțelor a avertizat că dezechilibrele acumulate în anii anteriori continuă să pună presiune asupra bugetului.
Datoria publică a ajuns la 58,9% din PIB la sfârșitul anului 2025, față de 48,3% în 2022, ceea ce înseamnă o creștere de peste zece puncte procentuale în trei ani. Costurile acestei evoluții se reflectă în cheltuielile cu dobânzile, care au totalizat 29,4 miliarde de lei în primul semestru din 2026, cu 4,1 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2025.
România se află în procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene din 2020, iar reducerea dezechilibrelor bugetare rămâne o obligație pe termen lung. Ministerul Finanțelor a arătat că media indicatorilor trimestriali ajustați sezonier a coborât de la valori apropiate de 10% din PIB în a doua jumătate a anului 2024 la 7,35% în primul semestru din 2026.
În metodologia națională cash, deficitul a fost de 1,03% din PIB la sfârșitul trimestrului I 2026, de 2% după șase luni și de 3,82% la nouă luni, comparativ cu 5,35% din PIB în primele nouă luni ale anului trecut.
Ministerul a precizat că aceste rezultate sunt compatibile cu ținta de deficit de 6,2% din PIB stabilită pentru 2026 în metodologia națională, însă respectarea obiectivului depinde de menținerea disciplinei bugetare în ultimele trei luni ale anului.
Reducerea cheltuielilor și rectificarea bugetară, priorități pentru finalul anului
Ministerul Finanțelor a atras atenția că, pentru încadrarea în ținta de deficit de 6,2% din PIB, spațiul bugetar disponibil în trimestrul al patrulea este de aproximativ 2,4 puncte procentuale din PIB, echivalentul a circa 49 de miliarde de lei. Instituția a subliniat că ultimul trimestru concentrează, în mod tradițional, cele mai mari plăți ale anului.
În același timp, diferența favorabilă față de deficitul înregistrat anul trecut s-a redus ușor, de la 1,6 puncte procentuale la sfârșitul primului semestru la aproximativ 1,5 puncte procentuale după nouă luni, deși în această perioadă s-a menținut un nivel ridicat al investițiilor publice.
Ministerul a arătat că principala măsură cu efect imediat asupra deficitului în intervalul rămas din 2026 este reducerea cheltuielilor care nu sunt esențiale. Instituția a cerut prioritizarea costurilor necesare funcționării statului, evitarea angajării unor cheltuieli care pot fi amânate și adoptarea rapidă a rectificării bugetare.
Rectificarea ar trebui să reducă alocările pentru cheltuielile care nu sunt urgente și să concentreze resursele asupra investițiilor în derulare și serviciilor publice esențiale. Ministerul a avertizat că efectele eventualelor reduceri de cheltuieli asupra deficitului din acest an devin tot mai limitate pe măsură ce deciziile sunt amânate.
Investițiile publice au totalizat 107,8 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu 25,2 miliarde de lei peste nivelul aceleiași perioade din 2025, o parte importantă a finanțării provenind din fonduri europene.
Ministerul Finanțelor a estimat că atingerea țintei de 6,2% din PIB în 2026 ar însemna parcurgerea a aproximativ jumătate din ajustarea necesară pentru reducerea deficitului de la 9,2% din PIB, nivelul înregistrat în 2024, până la pragul european de 3%.
Restul ajustării va trebui realizat în anii următori, iar întârzierea procesului va menține presiunea asupra datoriei publice și asupra sumelor plătite de stat pentru dobânzi.
Instituția a subliniat că evaluarea corectă a finanțelor publice presupune monitorizarea atât a plăților efective, cât și a obligațiilor asumate de stat, precum și prezentarea transparentă a diferențelor dintre metodologia națională și cea europeană. Deși datele trimestriale pentru 2026 sunt provizorii, acestea trebuie urmărite cu atenție, fără a fi confundate cu rezultatele bugetare anuale definitive.
Editor : A.D.