Ilie Bolojan face bilanţul mandatului de premier: Dacă nu am fi început o reformă, ar fi urmat o criză care ar fi lovit ţara întreagă

Premierul interimar Ilie Bolojan a făcut luni seara bilanțul mandatului său la conducerea Guvernului României. El a spus că atunci când a preluat mandatul, țara era „cu spatele la zid”, dar că a reușit să evite retrogradarea și să înceapă o serie de reforme. El a acuzat PSD că a „sabotat” guvernul.

„Am preluat o țară cu spatele la zid, cu deficit de încredere. Dacă nu am fi început o reformă ordonată, ar fi urmat o criză care ar fi lovit ţara întreagă şi fiecare familie ar fi simţit puternic acest lucru. Am fost obligaţi să începem prin majorarea TVA. Trebuia să aducem urgent bani la buget şi să reducem deficitul. Nu am ascuns nimic românilor, nu am modificat cifre şi am refuzat să fac promisiuni fără acoperire”, a spus Ilie Bolojan.

„Ştiu că în spatele fiecărei cifre există o familie, un angajat, un antreprenor sau un pensionar care şi-a recalculat cheltuielile şi a simţit o scădere a nivelului de trai. Ştiu că oamenii nu trăiesc din indicatorii macroeconomici. Ei judecă guvernarea după preţurile pe care le plătesc, după salarii şi pensii, după siguranţa locului de muncă. De aceea, efortul lor trebuie respectat într-un stat mai cumpătat şi printr-o economie care să le ofere din nou perspective. Le mulţumesc tuturor românilor pentru că au avut de dus greul în această perioadă”, a adăugat Bolojan.

„Am trecut de evaluările agențiilor de rating. A scăzut consumul pentru că am eliminat consumul pe datorie”, a continuat premierul interimar.

El a vorbit și despre PNRR: „L-am găsit blocat, supracontractat şi întârziat şi în prag de eşec, l-am renegociat şi l-am repornit. România a primit până în prezent 65% din valoarea PNRR şi mai are de încasat două cereri de plată aflate în analiza Comisiei Europene. Acestea ar însemna 90% din grantul alocat iniţial. Procentul ar fi fost aproape de 100% dacă PSD nu ar fi blocat adoptarea în luna august a legii salarizării unitare. Dacă nu am fi renegociat şi nu am fi transferat către SAFE proiectele de autostrăzi din nord-vestul României, acestea ar fi fost în eşec sau ar fi rămas fără finanţare”.

Ilie Bolojan a mai anunţat că investiţiile au crescut cu peste 25 miliarde de lei, faţă de aceeaşi perioadă anului trecut, de la 82 miliarde de lei la 107 miliarde, peste două treimi din această valoare fiind reprezentate de plăţi prin proiecte europene, iar în primele opt luni ale anului 2026 cheltuielile de personal au însumat 122 miliarde de lei cu 4,3 miliarde mai puţin faţă de aceeaşi perioadă anului trecut.

El i-a acuzat pe foștii parteneri de guvernare de la PSD că au „sabotat” guvernul. 

”PSD, văzând că programul de guvernare era pus în practică, a început să saboteze Guvernul şi să tergiverseze lucrurile. Reforma administraţiei publice a fost amânată luni de zile, până în februarie anul acesta. (..) Dacă nu ar fi blocat o mare parte dintre reforme, România acum ar fi fost într-o situaţie cu mult mai bună, însă reformele afectau interese puternice”, a subliniat Bolojan.

El a spus că a pornit un război împotriva risipei, a sinecurilor şi a instituţiilor care consumă resurse.

„Nu am dus un război împotriva bugetărilor corecte. Există un corp profesional valoros în rândul funcţionarilor, pe care îi respect. Reforma statului este o chestiune şi de dreptate. Nu putem cere familiilor şi companiilor să suporte costurile ajustării, în timp ce instituţiile ineficiente, privilegiile nejustificate şi pierderile cronice rămân neatinse. Un stat corect începe prin a-şi aplica sieşi regulile de disciplină pe care le cere societăţii”, a explicat el.

Bolojan a menţionat că ”cea mai importantă reformă a fost introducerea unui alt mod de a guverna, fără minciuni, fără aşteptări false, cu respect pentru banul public şi pentru viitorul ţării”.

Potrivit lui Ilie Bolojan, ”reforma pensiilor magistraţilor a fost o premieră pe care nimeni nu a avut curajul să şi-o asume”.

„Nu am făcut niciun pas înapoi în această privinţă, deşi plătim şi acum preţul”, a arătat el.

Ilie Bolojan a mai spus că unul dintre domeniile cele mai problematice care afectează în mod major competitivitatea României este energia.

„Lipsa reformelor şi întârzierea investiţiilor au fost resimţite atât de cetăţeni, prin facturi şi preţuri, cât şi de firme, în competiţia dură de pe piaţa internaţională. Am început să deblocăm investiţiile care erau îngropate sub mormane de hârtii. Am făcut paşi importanţi pentru creşterea capacităţilor de stocare, pentru întărirea reţelelor şi pentru sprijinirea marilor investiţii, precum centralele pe gaz. Toate acestea trebuie continuate”, a spus el.

„Lăsăm în buget aşezat pe o traiectorie bună, iar viitorul guvern trebuie să menţină o abordare bugetară, prudentă şi să consolideze modelul de creştere economică bazat pe investiţii şi nu pe consum. Trebuie să spunem adevărul şi să refuze populismul. Sunt invocate în această perioadă datorii lăsate de pe urma acestui guvern. Nu am lăsat datorii, dar România are probleme structurale şi nu o să evit să le pomenesc, pentru că ele vor fi provocările viitoarelor guverne”, a mai spus Bolojan.

El a mai amintit că avem sentinţele care au fost investite cu titul executoriu, în urma proceselor generate de magistraţii din România.

„Aşa cum ştiţi, avem o sentinţă care obligă guvernul la plata la peste 5 miliarde de lei şi mai sunt şi alte sentinţe care au fost obţinute în urma miilor de procese care au fost generate în toţi aceştia. Fără o legislaţie care să nu mai permită acest tip de procese, ceea ce ar fi în Senat adoptarea legii salarizării unitare, nu vom rezolva această problemă şi, indiferent ce va face viitorul guvern, va fi, practic, în imposibilitatea de a plăti astfel de sume de pe o zi pe altă”, a menţionat el.

Ilie Bolojan a mai arătat că a doua problemă structurală pe care o avem ţine de zona de energie.

„Aici moştenim scheme de compensare din anul 2021 pentru energia electrică, care înseamnă încă facturi care n-au fost verificate de ANRE şi care vor veni şi în anii următori. Anul acesta am alocat pentru plata acestor restanţe de 3,7 miliarde lei, am achitat aproximativ 1,5 miliarde şi dacă toate verificările vor fi în regulă, până la finalul anului vor fi achitate şi diferenţele de bani, sume care sunt identice cu cele alocate şi anul trecut, dar şi în următorii ani vor trebui continuate aceste plăţi, analiza acestor restanţe şi închiderea lor pentru că este o problemă care vine din spate”, a menţionat premierul interimar.

Bolojan a subliniat că o a treia categorie de probleme structural sunt cele din sănătate.

„Ani de zile fondul care asigură plata serviciului de sănătate a fost nefinanţat, eram în situaţia în care plăteau contribuţia de sănătate 6,5 milioane de români şi beneficiau de servicii 16,5 milioane. Acest sistem nu putea funcţiona. Prin măsurile care au fost adoptate, sunt astăzi 10,5 milioane de români care contribuie şi pentru prima dată, anul acesta, sistemul se apropie de un anumit echilibru, dar fără măsuri care să treacă influenţele salariale din sănătate, care generează management neperformant la o bună parte din spitale, în costul serviciilor pe care spitalele prestează spre pacienţi, n-au făcut nimic şi problemele pe sănătate vor rămâne prezente şi în ani următori”, a spus el.

Potrivit lui Bolojan, a patra problemă structurală este gestionarea investiţiilor.

„Una din erorile care s-au scris în toţi aceşti ani a fost supracontractarea pe investiţii Avem o supracontractare puternică şi astăzi pe programul sectorial Transporturi, de peste 300%. Aceeaşi situaţie este pe programul care extinde reţelele de apă şi de canalizare şi dacă nu se va face un management corespunzător care să prioritizeze investiţiile, să le menţină pe cele viabile în ţară, se vor crea probleme legate de plata în sectorul de construcţii, de ritmul de lucrări şi de creşterea costurilor pe care bugetul de stat le va avea de suportat. Gândiţi-vă că astăzi la Ministerul Transporturilor sunt contracte de lucrări semnate de peste 30 de miliarde de euro iar bugetul anual mediu este de aproximativ 6 miliarde de euro. Asta înseamnă că cel puţin 5 ani de zile de acum înainte avem de lucru. Deci orice lucrare care se începe trebuie bine gândită în aşa fel încât să ei se poată asigura finanţarea, altfel lucrurile nu vor fi în regulă”, a menţionat Bolojan.

Bolojan a mai spus că, în ceea ce priveşte plăţile către autorităţile locale, aici facturile care sunt în sold pe programul Anghel Saligny, de 2,4 miliarde, sunt achitabile fără probleme pentru că e nevoie de o rectificare de buget.

„De asemenea, prin eliberarea blocajului de 10% care se face la fiecare început de an, prin rectificarea de buget, toate facturile de construcţii care sunt în plată pot fi achitate fără probleme, inclusiv cele care vor fi emise până la finalul anului”, a explicat Ilie Bolojan.

Premierul a apreciat că a cincea problemă structurală înseamnă gestionarea companiilor de stat.

„Aici, în fiecare sfârşit de an, companiile care n-au făcut nicio reformă de ani de zile, unde e nevoie de restructurări şi de intervenţii, cer totdeauna în noiembrie şi decembrie sume suplimentare pentru subvenţii, pentru că nu-şi fac bugetele în mod corespunzător. CFR, Metrorex şi aşa mai departe. Fără buna gestionare a companiilor de stat, fără modificarea indicatorilor de performanţă, fără noi contracte de management, nu vom reuşi să facem ca active importante ale statului să fie gestionate mai bine în interesul cetăţenilor”, a arătat Ilie Bolojan.

El a adăugat că a început şi a reuşit ca aceste dezechilibre să le corecteze parţial, fiind acumulate din anii anteriori, când guvernele au fugit de aceste probleme în loc să le rezolve.

„De la învestire, singura mea grijă a fost legată de România. Nu pretind că am fost fără greşeală şi nici că unele lucruri nu puteau fi făcute mai bine. Poate că unele lucruri ne-au scăpat, dar plec cu sentimentul că mi-am făcut datoria faţă de ţara noastră. Dacă guvernul următor va ignora lecţiile recente şi va reveni la vechile obiceiuri nesănătoase, va fi doar o chestiune de timp până când România va deraia din noi”, a spus Ilie Bolojan în declaraţia susţinută la Palatul Victoria.

Editor : M.B.