Alegeri tensionate în Serbia: cum încearcă Aleksandar Vucic să păstreze controlul și riscul unor violențe postelectorale

0
3
alegeri-tensionate-in-serbia:-cum-incearca-aleksandar-vucic-sa-pastreze-controlul-si-riscul-unor-violente-postelectorale
Alegeri tensionate în Serbia: cum încearcă Aleksandar Vucic să păstreze controlul și riscul unor violențe postelectorale

Aleksandar Vučić folosește toate mijloacele de care dispune pentru a-și menține controlul asupra Serbiei polarizate, în timp ce rezultatul votului din 25 octombrie, oricare ar fi el, ar putea fi urmat de violențe postelectorale, scrie The Times.

Pe măsură ce se lăsa seara, la un sens giratoriu aglomerat de la marginea Belgradului, Valentina Stanic, în vârstă de 30 de ani, era cuprinsă de teamă. În ciuda dansurilor, fluierăturilor și artificiilor aprinse cu care activiștii contestau regimul condus de liderul politic de lungă durată al Serbiei Aleksandar Vučić, probabilitatea unor tulburări pe măsură ce se apropie alegerile generale de duminica viitoare crește.

Având în vedere că sondajele sugerează un rezultat strâns, Vucic și-a pregătit susținătorii prin 1.500 de articole publicate în mass-media pro-guvernamentală în ultimele câteva săptămâni, în care sunt emise avertismente asupra violențelor din ziua alegerilor. Săptămâna aceasta, adversarii săi au avut o idee despre pericolul care planează, când un agent de securitate a dezvăluit că a condus bande de huligani care i-au bătut pe protestatari și „au călcat în picioare polițiștii, pentru ca vina să cadă asupra studenților”.

Stanic, manager de publicitate, a declarat: „Știm că suntem majoritatea, dar dacă vom câștiga, guvernul va nega acest lucru, nu vor renunța ușor.” Ea a adăugat: „Mi-e foarte teamă că vor avea loc violențe, dar voi ieși în stradă să protestez — nu am de ales, deoarece îmi iubesc țara.”

În Serbia, o țară puternic polarizată, atât susținătorii, cât și oponenții lui Vucic se așteaptă la ciocniri la încheierea scrutinului din 25 octombrie, în contextul în care liderul de lungă durată încearcă să se agațe de putere, susținut de o mașinărie politică coruptă, de un control strict asupra mass-mediei și de președintele Putin, care nu dorește să piardă un alt aliat est-european după căderea lui Viktor Orban în Ungaria.

Putin va fi probabil deosebit de nemulțumit după l-a văzut pe succesorul lui Orban, Peter Magyar, întâlnindu-se la Bruxelles cu dușmanul său de moarte, președintele Zelenski.

În Serbia, scrutinul legislativ de pe 25 octombrie are loc la aproape doi ani după ce acoperișul gării, cu defecte de construcție, s-a prăbușit în Novi Sad, lângă Belgrad, ucigând 16 persoane. Tragedia a declanșat proteste pașnice în masă, conduse de studenți, împotriva contractelor guvernamentale corupte. Manifestanții au fost bătuți în mod regulat de bătăuși angajați și, se pare, au fost atacați cu un tun sonic anul trecut.

Protestele reprezintă cea mai mare provocare de până acum pentru Vučić, care se află la putere din 2014 — mai întâi ca prim-ministru, apoi ca președinte. Având în vedere că mandatul său constituțional de președinte urma să se încheie în luna mai a anului viitor, el a convocat alegeri anticipate luna trecută pentru a reveni la funcția de prim-ministru — copiind tactica lui Putin de a schimba funcțiile pentru a rămâne la putere.

Între timp, studenții din Serbia au întocmit o listă de candidați alcătuită în principal din profesorii lor, fără un lider desemnat și cu un obiectiv simplu: restabilirea statului de drept. Vucic susține că Serbia ar putea urma exemplul Georgiei, unde partidul de la putere a fost acuzat de fraudare masivă a voturilor pentru a câștiga realegerea în 2024, înainte de a trimite poliția să-i bată pe protestatari. „A durat șapte zile, iar ei i-au alungat [pe protestatari] de pe străzi”, a spus el duminica trecută, adăugând: „Așadar, nici în Georgia nu și-au atins obiectivele. Și nu le vor atinge nici aici.”

Momcilo Marjanovic, agentul de pază devenit denunțător, a declarat săptămâna aceasta pentru Balkan Insight că, în momentul de vârf al protestelor din martie anul trecut, când aproximativ 300.000 de manifestanți au invadat Belgradul, 100 de bărbați înarmați erau ascunși într-un oraș de corturi lângă parlament, gata să tragă, înainte ca studenții să se retragă.

El a afirmat că, pe parcursul a doi ani, a plătit bătăușilor salarii de până la 400.000 de euro pentru a forma o armată privată pentru partidul lui Vučić. Banii, a susținut el, au fost furnizați de un manager al unei companii municipale de încălzire.

În timp ce se afla la un stand electoral din centrul Belgradului săptămâna aceasta, Oliver Toskovic, candidat pe lista studenților, a declarat: „Nu-mi vine să cred că ne acuză pe noi, protestatarii, că suntem violenți, când ei au poliția, armata și bătăușii paramilitari.” Toskovic, în vârstă de 49 de ani, profesor de filosofie la Universitatea din Belgrad, a adăugat: „Sperăm cu adevărat că UE va urmări îndeaproape alegerile.”

Peste drum, la un stand rival amenajat de susținătorii lui Vučić, Branislav Zec, angajat al consiliului local, a repetat acuzația adesea formulată de guvern, potrivit căreia studenții ar fi finanțați de serviciile de informații străine. „De unde își iau banii? Din Germania? Din Marea Britanie?”, a spus el.

Rasa Nedeljkov, șefa CRTA, o organizație neguvernamentală care monitorizează alegerile din Serbia, a făcut o previziune sumbră pentru noaptea alegerilor. „Dacă studenții câștigă, Vucic va invoca nereguli la vot și va cere repetarea alegerilor, iar dacă rezultatul este strâns, ar putea revendica victoria. Ambele scenarii ar declanșa proteste, iar el ar trimite poliția și infiltrați pentru a incita la violență, astfel încât să poată afirma că Serbia este atacată de forțe finanțate din străinătate”, a spus el.

„Nu fac decât să le citesc propriul scenariu: Vučić și oficialii partidului său au petrecut luni de zile susținând că serviciile de informații străine complotează o «revoluție colorată». Mă tem că 25 octombrie nu va face decât să adâncească criza.”

CRTA a fost percheziționată de poliție și pusă sub ascultare, dar Nedeljkov a afirmat că grupul este hotărât să trimită sute de observatori la secțiile de votare duminică.

„Observatorii noștri au mai fost atacați în trecut, în timp ce poliția nu a intervenit, și credem că aceasta va fi tactica și de data aceasta. Noi suntem martori la urnele de vot, iar Vucic nu vrea martori”, a spus el.

Ilija Srdanovic, un cardiolog în vârstă de 56 de ani și profesor la Universitatea din Novi Sad — care se află în fruntea listei de candidați a studenților — a declarat că este o practică obișnuită ca managerii din întreprinderile de stat să fie obligați să înscrie alegători pentru Partidul Progresist Sârb al lui Vucic. „Toată lumea trebuie să strângă voturi; cine obține cele mai multe primește o recompensă din partea partidului. Asta se întâmplă chiar în spitalul meu”, a spus el.

Marjanovic a descris săptămâna aceasta cum echipele sale de bătăuși adunau, în zilele de vot, alegători care fuseseră plătiți — sau forțați — să voteze pentru Vucic.

Borko Stefanovic, un deputat din opoziție, a declarat: „Vezi bărbați la secțiile de votare, purtând cagule, care verifică alegătorii care trebuie să arate o fotografie a buletinului de vot — este o mașinărie bine pusă la punct.”

Vucic a negat anterior existența fraudării voturilor la alegeri.

Cumpărarea mass-mediei sârbe de către aliații lui Vucic pentru a înăbuși astfel de dezvăluiri ar fi continuat și anul acesta, când o companie portugheză cu legături cu Orban a preluat două dintre ultimele mari posturi de televiziune critice din Serbia, N1 și Nova S.

Angajaților site-ului Nova li s-au acordat săptămâna aceasta 48 de ore să plece dacă se opuneau unui nou manager despre care spuneau că a lucrat la un tabloid pro-Vucic. Veteranul corespondent de război britanic Brent Sadler, angajat de proprietarul portughez pentru a supraveghea canalele, a declarat pentru „The Times”: „Niciun singur reportaj nu a fost cenzurat de când am preluat conducerea.” El a adăugat că plecarea de la Nova S a popularului comediant Zoran Kesic — care îl ironizează pe Vucic — s-a datorat problemelor financiare, nu cenzurii.

Kesic a contestat acest lucru. „Emisiunea mea îl ridiculiza pe Vucic ca fiind un mincinos, iar râsul ne-a făcut periculoși, deoarece demască ipocrizia — râsul m-a costat slujba”, a spus Kesic, care s-a autodefinit drept un Jon Stewart sârb, cu influențe din Monty Python.

Site-ul sârbesc de știri de investigație Krik, care a dezvăluit treptat presupusele legături ale lui Vucic cu crima organizată, este împotmolit de un val de procese SLAPP intentate de cercul restrâns al liderului, potrivit redactorului său-șef, Stevan Dojčinović.

„Bănuiesc că guvernul a preluat controlul asupra instanței de presă, promițând judecătorilor promovări, motiv pentru care asistăm la unele verdicte bizare”, a spus el.

Dojčinović a spus că noua sa teamă este ca Vucic să impună o lege privind „agenții străini”, inspirată dintr-o măsură rusă, care face viața imposibilă organizațiilor care primesc finanțare din străinătate.

Proiectul de lege sârb privind agenții străini a fost promovat de Aleksandar Vulin, fostul șef al serviciilor secrete și viceprim-ministru al lui Vucic, care a fost sancționat de SUA pentru presupuse legături cu crima organizată și traficul de droguri și arme.

Vulin este, de asemenea, considerat un om-cheie în schimbul de informații dintre serviciile secrete ruse și sârbe și, anul trecut, s-a întâlnit la Moscova cu oficialul de la Kremlin, Serghei Șoigu, pentru a discuta despre modalitățile de a înăbuși protestele studențești din Serbia.

Vucic se poate baza pe o mare bunăvoință față de Rusia în Serbia — chiar și candidații studenților au declarat că se opun sancțiunilor împotriva Moscovei. Însă Putin este deosebit de interesat să-l mențină pe Vucic la putere, a afirmat Srecko Dukic, care a fost ambasador al Serbiei în Belarus înainte ca Vucic să ajungă la putere. „Putin este cunoscut pentru faptul că nu dorește să-și schimbe partenerii, mai ales dacă aceștia sunt slabi, precum Vucic sau Lukașenko din Belarus”, a spus el.

Serbia a reprezentat o rară „ușă deschisă” către Europa pentru Putin după ce România și Bulgaria au aderat la UE, a adăugat el. Portalul de știri rus Agenstva, care este interzis în Rusia, a afirmat recent că o treime din personalul ambasadei ruse la Belgrad avea legături cu serviciile de securitate ale Kremlinului.

„Vucic va încerca, desigur, să adopte o lege privind agenții străini dacă va câștiga. Acest lucru îmi amintește cu adevărat de regimul lui Putin; în cazul unei victorii a lui Vucic, putem spune «arrivederci» democrației”, a spus Dukic.

Srdanovic, principalul candidat al studenților, a dezvăluit pentru The Times că a fost bătut de niște huligani în urmă cu două săptămâni și că i-a fost închis contul de Instagram. Cu toate acestea, el a făcut apel la susținătorii săi să evite violența, chiar dacă Vucic va încerca să trucheze votul. „Nu susținem nicio reacție violentă — absolut niciuna”, a spus el.

Susținătorii studenților au respectat acest apel în luna martie a anului trecut la Belgrad, evitând astfel un posibil masacru. Însă, la un miting nocturn organizat săptămâna aceasta în cartierul Konjarnik din Belgrad, Jenna, o studentă în vârstă de 23 de ani, a declarat că nu va rămâne acasă în noaptea alegerilor.

„Vucic va fura fiecare vot pe care îl va putea. Duminică, fie voi sărbători, fie voi lupta”, a spus ea.

Editor : B.E.

Citește mai mult

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.