Rușii care au fugit din țară pentru a scăpa de represiunea regimului Putin și de războiul din Ucraina riscă acum să fie trimiși înapoi chiar de statele occidentale în care au căutat protecție. Numărul deportărilor din SUA și Europa este în creștere, în timp ce șansele de a obține azil politic scad. Unii dintre cei repatriați au fost arestați, condamnați la închisoare sau trimiși pe front, arată o investigație BBC.
Serviciile de securitate rusești așteptau pe aeroportul din Moscova când, în decembrie, a aterizat un avion cu cetățeni ruși deportați din Statele Unite. Printre pasageri se aflau și activiști cărora autoritățile americane le respinseseră cererile de azil politic. „A fost înspăimântător într-un mod de neimaginat. Îmi tremurau genunchii de frică”, povestește Katya, una dintre persoanele deportate. BBC i-a schimbat numele pentru a-i proteja identitatea, deoarece femeia se află încă în Rusia.
Katya fugise din Rusia cu doi ani înainte și solicitase azil în SUA, prezentând, potrivit declarațiilor sale, dovezi că participase la proteste și făcuse parte dintr-o mișcare de opoziție. Cererea i-a fost însă respinsă. La sosirea la Moscova, spune ea, ofițerii Serviciului Federal de Securitate (FSB) le-au înmânat tuturor bărbaților deportați documente militare prin care erau obligați să se prezinte la centrele locale de recrutare, de unde bărbații sunt adesea trimiși să lupte în Ucraina. Relatarea a fost confirmată de un alt pasager și de un activist.
Femeia și ceilalți deportați au fost interogați ore întregi. „La un moment dat, au găsit informații compromițătoare în telefonul meu. Expresiile fețelor lor s-au schimbat într-o secundă. Mi-a fost foarte teamă că pur și simplu mă vor lua și mă vor duce undeva”, spune Katya.
În cele din urmă, a fost eliberată și lăsată să locuiască la rude, dar poliția continuă să o sune și să o viziteze acasă. „Mă simt ca într-o cușcă, ca la grădina zoologică. Ori de câte ori văd o mașină de poliție, mă îngrozesc și încep să mă gândesc: «Dacă vin după mine?»”. BBC a consultat documente și fotografii care îi confirmă relatarea, în acord cu mărturiile altor persoane deportate.
Deportat din SUA, condamnat la șase ani de închisoare în Rusia
După invazia rusă la scară largă a Ucrainei, în 2022, numeroase state au anunțat că îi primesc pe rușii care fug de război și de represiune. Peste patru ani, atitudinea s-a schimbat considerabil.
În Statele Unite, numărul cetățenilor ruși expulzați a crescut de la 222 în 2023 la peste 1.200 în 2025, pe fondul intensificării deportărilor în al doilea mandat al președintelui Donald Trump.
Activiștii susțin că printre cei trimiși înapoi se află opozanți ai Kremlinului și dezertori din armata rusă, unii ajungând în închisoare sau pe front. Unul dintre cazuri este cel al lui Leonid Melekhin, activist anti-război care ceruse azil în SUA după ce fusese arestat la proteste în Rusia. Acesta publicase pe internet fotografii cu Vladimir Putin, însoțite de mesajul „Putin: criminal, fascist, uzurpator”. Deportat anul trecut, Melekhin a fost acuzat de „justificarea terorismului” și condamnat la șase ani de închisoare.
„Avem mai multe exemple de oameni care au primit opt ani de închisoare după ce au trecut granița rusă”, afirmă Andrei Pivovarov, reprezentant al Comitetului Antirăzboi al opoziției ruse din exil. Organizația și-a schimbat inclusiv recomandările pentru disidenții care încearcă să fugă din Rusia: Uniunea Europeană nu mai este considerată o destinație sigură, iar aceștia sunt sfătuiți să caute refugiu în alte regiuni.
Europa acordă tot mai greu azil rușilor care fug de Putin
Și Germania a intensificat deportările cetățenilor ruși. Potrivit datelor guvernamentale, numărul celor trimiși înapoi a crescut de la șapte în 2023 la peste 110 în 2025. Între 2022 și 2025, peste 21.000 de ruși au solicitat azil în Germania, însă proporția deciziilor favorabile a scăzut de la 29% în 2023 la numai 6,8% în primele 11 luni din 2025.
„Protecția este acordată numai dacă există o temere reală și bine întemeiată de persecuție”, a transmis pentru BBC agenția germană pentru migrație și azil, BAMF. Berlinul a suspendat anul trecut și programul de vize umanitare pentru cetățenii ruși.
La nivelul Uniunii Europene, proporția solicitanților ruși care au primit o formă de protecție a scăzut de la 23% în 2024 la aproximativ 17% în primele nouă luni din 2025, potrivit datelor europene.
Activiștii ruși care fug de represiune sunt astfel afectați de înăsprirea generală a politicilor privind imigrația, într-un context în care guvernele occidentale se confruntă cu presiuni politice legate de migrația neregulamentară, numărul cererilor de azil și preocupările de securitate.
„Guvernele occidentale se concentrează pe limitarea programelor umanitare și a numărului solicitanților de azil”, explică avocata Anastasia Burakova, fondatoarea organizației Kovcheg (Arca), care îi ajută pe rușii împotriva războiului să părăsească țara. Potrivit acesteia, măsurile vin „ca răspuns la preocupările publicului și la creșterea sprijinului pentru partidele populiste de dreapta”.
„Mă pregăteam să mor”. Mărturia unui dezertor trimis înapoi în Rusia
După respingerea cererilor de azil, cetățenilor ruși li se oferă adesea posibilitatea de a pleca voluntar, însă tot mai mulți sunt deportați forțat, de regulă sub escortă și prin țări terțe. Mai mulți activiști intervievați de BBC susțin că funcționarii responsabili de imigrație le-au spus că nu sunt în pericol în Rusia și că nu înțeleg suficient riscurile la care sunt expuși opozanții Kremlinului.
Artyom, un fost militar rus care a dezertat în 2022 după ce superiorii l-au amenințat că îl vor trimite în Ucraina, povestește că autoritățile americane nu i-au crezut explicațiile. „Am încercat să le explic că, dacă mă trimit înapoi, voi fi închis sau trimis la război, unde voi fi ucis. Pur și simplu nu m-au crezut”.
Bărbatul afirmă că a prezentat dovezi privind deschiderea unei anchete penale împotriva sa în Rusia pentru dezertare. Cu toate acestea, a fost deportat la Moscova, prin Egipt. „Mă pregăteam să mor. Mă gândeam: «Cum pot să mor fără să mă doară?»”, mărturisește el.
Ajuns în Rusia, Artyom a fost reținut într-un centru militar de detenție, dar a reușit să evadeze. În prezent se ascunde în străinătate. „O altă țară ar fi putut să-mi analizeze mai bine cazul și să-mi acorde azil. De ce nu mi-au oferit această șansă? În schimb, m-au deportat tocmai în Rusia. Mi-au distrus viața”, spune fostul militar.
Departamentul american pentru Securitate Internă a transmis BBC că toate persoanele aflate ilegal pe teritoriul SUA beneficiază de procedurile legale corespunzătoare. „Dacă un judecător stabilește că un străin aflat ilegal nu are dreptul să rămână în această țară, îl vom îndepărta”, a precizat instituția.
Au cerut protecție în Finlanda, iar acum riscă să fie deportați în Rusia
În timp ce statele occidentale își înăspresc politicile de azil, represiunea din Rusia a atins „un nivel fără precedent”, potrivit organizației ruse pentru drepturile omului Memorial, laureată a Premiului Nobel pentru Pace. Numărul deținuților politici aflați pe lista organizației a crescut de la 803 la 1.265 în cursul anului 2025, un avans record.
Printre cei care riscă să fie deportați se numără Mihail și soția sa, Dașa, doi activiști anti-război refugiați în Finlanda. Numele lor au fost schimbate pentru a le proteja identitatea. Cei doi se așteaptă să fie trimiși în Rusia „în orice zi”.
Autoritățile ruse i-au blocat lui Mihail conturile de pe rețelele sociale din cauza mesajelor împotriva războiului, iar polițiștii au vizitat-o pe mama sa, acuzându-l că răspândește „informații false”. Dașa este Martoră a lui Iehova, organizație interzisă în Rusia și clasificată drept „extremistă”.
Cuplul a prezentat autorităților finlandeze dovezi consultate de BBC, inclusiv o înregistrare video în care polițiști ruși îi spun mamei lui Mihail că peste 300 dintre postările fiului său au încălcat legislația rusă. Chiar și o singură postare poate atrage o pedeapsă îndelungată cu închisoarea.
Cu toate acestea, Serviciul finlandez pentru imigrație le-a respins de cinci ori cererea de azil, apreciind că nu există „motive rezonabile pentru a crede” că cei doi ar fi expuși unor încălcări grave ale drepturilor lor dacă s-ar întoarce în Rusia.
„Stăm aici și, în orice moment, cineva poate bate la ușă, ne poate duce la granița cu Rusia și pur și simplu ne poate preda ofițerilor ruși. Ne temem pentru viețile noastre!”, spune Mihail. „Am venit în Finlanda ca să primim ajutor, iar ei ne refuză. Soția mea plânge încontinuu”, adaugă el.
Amnesty International, care sprijină cuplul, avertizează că cei doi ar putea fi expuși unui „risc real” de detenție, urmărire penală, închisoare și tortură în cazul deportării. Autoritățile finlandeze susțin că toate deciziile privind azilul respectă standardele internaționale și că proporția rușilor care primesc protecție este comparabilă cu media europeană.
Tot mai mulți ruși vor să plece de teama unei noi mobilizări în Rusia
Riscul deportărilor crește într-un moment în care noi cetățeni ruși iau în calcul să fugă din țară. Circulă informații neconfirmate potrivit cărora Vladimir Putin ar putea anunța un nou val de mobilizare pentru a suplimenta efectivele armatei care luptă în Ucraina, însă Kremlinul neagă acest scenariu.
Ultima mobilizare, din 2022, a determinat sute de mii de ruși să părăsească țara, mulți refugiindu-se în foste republici sovietice, precum Armenia și Georgia.
Organizația condusă de Anastasia Burakova susține că numărul solicitărilor de ajutor primite de la rușii care vor să plece din țară a crescut de zece ori în august, comparativ cu luna mai.
Pentru cei care încearcă acum să scape de represiunea regimului Putin sau de perspectiva trimiterii pe front, întrebarea este dacă statele occidentale le vor mai oferi protecție sau îi vor trimite înapoi în Rusia.
Editor : M.I.