Umiditatea ridicată și condensul favorizează, în sezonul rece, apariția mucegaiului în locuințe, în special în încăperile slab ventilate. Pe lângă deteriorarea suprafețelor, acesta poate afecta calitatea aerului și agrava unele afecțiuni respiratorii. Dr. Andreea Mihaela Popa, medic pneumolog, a explicat pentru Digi24.ro ce efecte poate avea expunerea asupra sănătății și ce măsuri pot reduce riscurile.
Expunerea prelungită la mucegai poate provoca sau agrava mai multe probleme de sănătate, în special în cazul copiilor, vârstnicilor și persoanelor cu afecțiuni respiratorii sau cu un sistem imunitar slăbit.
Ce este mucegaiul
„Mucegaiul este o ciupercă microscopică care se dezvoltă în colonii vizibile sub formă de pete verzi, negre, albe sau albăstrui. Face parte dintr-o familie numeroasă de ciuperci, iar sporii săi se regăsesc permanent în aerul înconjurător.
Aceștia devin însă problematici atunci când întâlnesc condițiile potrivite pentru înmulțire, adică o umiditate ridicată, între 60 și 70%, și temperaturi cuprinse între 18 și 30°C, exact mediul în care ne desfășurăm activitățile zilnice.”, a explicat Dr. Andreea Mihaela Popa, medic pneumolog
Zonele în care se dezvoltă cel mai frecvent
„Mucegaiul apare cel mai frecvent în locurile cu aer stagnat și umiditate ridicată, precum băile (colțuri, rosturi sau tavan), bucătăriile (în spatele mobilierului sau sub chiuvetă), dormitoarele (în spatele dulapurilor lipite de pereți) și în jurul ferestrelor, unde condensul se acumulează constant. Un semn al prezenței sale este mirosul caracteristic de umezeală, asemănător cu pământul reavăn.
Cei care petrec mult timp într-o locuință afectată se pot obișnui cu mirosul, dar dacă, după ce au stat în aer liber, îl resimt și nu-i pot identifica sursa, atunci este recomandat să se inspecteze atent toate zonele casei. Chiar și nevăzut, mucegaiul reprezintă un pericol pentru sănătate.”, a mai explicat specialistul în pneumologie
Factori care favorizează apariția petelor
„Dezvoltarea mucegaiului în locuințe este favorizată de mai mulți factori, printre care se numără umiditatea excesivă din aer, mai ales atunci când aceasta depășește 60%, și ventilația deficitară, care împiedică circulația aerului și favorizează acumularea umezelii în colțuri, rosturi și spații închise. De asemenea, infiltrațiile prin pereți sau instalații pot menține suprafețele umede și pot crea condiții propice apariției mucegaiului.
Un alt factor important este condensul format pe ferestre sau pe zidurile reci, unde apar frecvent pete de mucegai. Mobilierul lipit de pereții exteriori poate favoriza, la rândul său, acumularea umezelii, prin limitarea circulației aerului în spatele acestuia. În plus, uscarea hainelor în interior, fără o aerisire suficientă, contribuie la creșterea nivelului de umiditate din locuință.
Tipul suprafețelor influențează, de asemenea, dezvoltarea mucegaiului. Materialele poroase, precum gips-cartonul, lemnul și textilele, pot reține umezeala și permit mucegaiului să se fixeze și să se dezvolte. Totodată, zonele întunecate, slab ventilate și cu temperaturi moderate, inclusiv cele cuprinse între 20 și 25 de grade Celsius, pot favoriza proliferarea mucegaiului atunci când există suficientă umiditate.”, a precizat sursa Digi24.ro
Cum curățăm mucegaiul din casă
„Dacă mucegaiul a apărut în locuință și provoacă probleme de sănătate, primul pas este eliminarea lui. Identificarea sursei umidității este esențială, deoarece, în caz contrar, mucegaiul va reapărea. Curățarea se poate face cu soluții speciale anti-mucegai, pe bază de clor, iar în cazul zonelor extinse sau al pereților afectați în profunzime poate fi necesară chiar și refacerea peretelui/tencuielii. ”, a mai explicat medicul pneumolog
Potrivit Agenției pentru Protecția Mediului din SUA (EPA), mucegaiul de pe suprafețele dure poate fi îndepărtat cu apă și detergent, după care zona trebuie uscată complet. Înainte de curățare, este recomandat să fie aerisită încăperea, iar persoana care efectuează operațiunea să poarte mănuși de protecție și ochelari, pentru a limita contactul cu mucegaiul și produsele de curățare.
În cazul suprafețelor poroase, precum covoarele, plăcile de tavan sau anumite materiale izolatoare, simpla curățare poate să nu fie suficientă, deoarece mucegaiul poate pătrunde în interiorul materialului. Înainte de renovare, suprafața trebuie curățată și uscată complet, fără a aplica vopsea direct peste mucegai.
O atenție deosebită trebuie acordată și produselor folosite
Produsele de curățare trebuie utilizate conform instrucțiunilor de pe etichetă, într-un spațiu bine ventilat. Înălbitorul nu trebuie amestecat cu amoniacul sau cu alte produse de curățare, deoarece combinațiile pot elibera vapori toxici.
În cazul în care mucegaiul afectează o suprafață mai mare de aproximativ 0,9 metri pătrați, reapare după curățare sau este cauzat de infiltrații importante, Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) recomandă evaluarea situației de către specialiști.
Cele mai eficiente metode de prevenire a mucegaiului
„Pentru a preveni apariția mucegaiului în locuințe, este esențial să asigurăm o ventilație adecvată și să menținem umiditatea sub control. Este recomandat aerisirea zilnică a încăperilor timp de 5-15 minute, de preferat dimineața și seara, și menținerea umidității între 40 și 55%. Dacă este necesar, pot fi utilizate aparate de dezumidificare, în special în sezonul rece.
Pentru a reduce riscul apariției mucegaiului este recomandat să nu se usuce hainele în interior și să se mențină o temperatură constantă în locuință, evitând camerele foarte reci și asigurând o încălzire uniformă. Prevenirea condensului este, de asemenea, esențială: mobila nu trebuie lipită de pereții exteriori, ferestrele și pereții reci trebuie izolați corespunzător, iar eventualele urme de apă de pe geamuri trebuie șterse imediat.”, a adăugat specialistul
Afecțiuni cauzate de expunerea la mucegai
„Pe lângă reacțiile alergice, mucegaiul poate contribui la agravarea sau apariția astmului, o boală cronică a căilor respiratorii caracterizată prin dificultăți de respirație și tuse. De asemenea, expunerea poate fi asociată cu sinuzite repetate, inclusiv unele forme fungice, și cu rinite alergice persistente, care presupun inflamarea mucoasei nazale ca răspuns la alergeni. Printre manifestările posibile se numără și tusea cronică sau problemele respiratorii recurente.
În unele cazuri, persoanele expuse pot raporta tulburări de concentrare, dificultăți cognitive, dureri musculare și articulare, iritații oculare severe sau disconfort gastrointestinal, manifestat prin greață, dureri abdominale și tulburări digestive.
Totodată, expunerea îndelungată la un mediu cu mucegai poate fi asociată cu stări de anxietate sau depresie, însă aceste simptome pot avea cauze multiple, iar legătura directă cu mucegaiul nu este întotdeauna demonstrată.
Aspergiloza și candidoza invazivă, printre cele mai grave infecții
Printre cele mai grave afecțiuni asociate cu anumite ciuperci se numără aspergiloza, o infecție provocată de fungi din genul Aspergillus, care poate afecta plămânii și poate avea consecințe serioase, în special în cazul persoanelor cu imunitate scăzută.
O altă afecțiune severă este candidoza invazivă, o infecție care poate ajunge în sânge și poate afecta organe interne. Aceasta apare mai ales la persoanele cu factori de risc, precum pacienții cu anumite forme de cancer, cei care urmează tratamente imunosupresoare sau persoanele cu alte afecțiuni care compromit sistemul imunitar.
De asemenea, dacă simptomele persistă o perioadă mai îndelungată, este important ca pacienții să se adreseze medicului de familie sau unui specialist în alergologie ori pneumologie, care poate recomanda tratamentul adecvat în funcție de cauză și de manifestările clinice.
Printre opțiunile terapeutice se numără antihistaminicele, pentru reducerea reacțiilor alergice, spray-urile nazale cu corticosteroizi, pentru diminuarea inflamației căilor respiratorii superioare, și tratamentele inhalatorii bronhodilatatoare, utile în cazul pacienților cu astm.”, a conchis Dr. Andreea Mihaela Popa, medic pneumolog
Editor : M.C.