Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, ar fi intervenit personal pentru a facilita un proiect imobiliar de 500 de milioane de dolari asociat familiei Trump, care prevedea construirea unui hotel și a unui complex rezidențial pe amplasamentul fostului Stat Major General din Belgrad, clădire protejată ca monument istoric. O investigație publicată de The Guardian, bazată pe documente și mărturii, susține că liderul sârb ar fi făcut presiuni asupra unor oficiali din domeniul patrimoniului pentru retragerea protecției legale a sitului. Mai mulți oficiali au fost puși sub acuzare, însă Vučić nu este inculpat în acest dosar și neagă orice faptă ilegală.
Investigația susține că această intervenție ar fi făcut parte din demersurile de pregătire a proiectului, care a provocat proteste și a dus la deschiderea unui dosar penal împotriva unor oficiali de rang înalt din administrația sârbă, acuzați de abuz în serviciu.
Cazul ar putea reprezenta prima acțiune penală importantă legată de ceea ce criticii descriu drept campania globală a familiei Trump de acumulare a averii, în condițiile în care afacerile acesteia se desfășoară în paralel cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Criticii au descris astfel de tranzacții drept posibile aranjamente de tip „pay to play”, în care relațiile cu familia prezidențială ar putea aduce beneficii economice sau politice. Aceste acuzații sunt contestate de reprezentanții familiei Trump și ai lui Jared Kushner.
Presupusa încercare de a elimina protecția juridică a unui monument istoric din capitala Serbiei a devenit și o temă politică importantă, pe fondul protestelor de amploare împotriva corupției guvernamentale. În același timp, investigația ridică întrebări despre rolul lui Vučić în deciziile care au precedat deschiderea dosarului penal.
O întâlnire la președinție pentru soarta unui monument istoric
Aleksandar Vucic, fost responsabil cu propaganda naționalistă în timpul regimului lui Slobodan Milosevic, i-a primit la Belgrad pe Donald Trump Jr., fiul președintelui american, și pe Jared Kushner, ginerele acestuia. Cei doi erau interesați de dezvoltarea unui hotel și a unui complex rezidențial care să completeze portofoliile lor imobiliare internaționale.
În decembrie 2025, după formularea unor acuzații de abuz în serviciu împotriva unor oficiali sârbi, compania lui Kushner a anunțat că proiectul nu va mai fi realizat „în acest moment”.
Vucic a reacționat amenințând cu represalii și calificând procurorii drept „bande corupte” care ar fi „fabricat dosare”. „Am pierdut o investiție excepțională”, a declarat președintele sârb. „Mă voi asigura personal că toți cei care au contribuit la producerea acestui prejudiciu vor fi trași la răspundere.”
Ministrul culturii din guvernul lui Aleksandar Vucic se numără printre oficialii acuzați de abuz în serviciu în legătură cu proiectul. Însă ancheta The Guardian, bazată pe interviuri și documente obținute de publicație, susține că însuși președintele sârb ar fi condus întâlnirea inițială în care a fost discutată presupusa retragere a protecției monumentului.
Întâlnirea nu este menționată în actul de acuzare, deși, potrivit investigației, mărturiile unor persoane prezente ar face referire la aceasta. Omisiunea ridică întrebări cu privire la modul în care procurorii au descris evenimentele și la posibilitatea ca și alte persoane să fie investigate.
Reprezentanții familiei Trump și ai lui Kushner au declarat că aceștia nu au avut niciun rol în retragerea statutului de monument protejat și au respins categoric afirmațiile potrivit cărora proiectul ar fi făcut parte dintr-un aranjament de tip „pay to play”.
Vucic nu a răspuns solicitărilor The Guardian de a comenta dezvăluirile. Convocarea alegerilor anticipate în Serbia ar putea amâna până după scrutin o audiere în cadrul căreia martorii ar putea oferi noi detalii despre presupusa sa implicare.
Contract de închiriere gratuită pe 99 de ani
La 6 februarie 2024, Dubravka Đukanovic, profesoară sârbă de conservare în vârstă de 60 de ani, a venit la o întâlnire la sediul președinției, un fost palat regal cu cupolă. Timp de trei ani, ea ocupase funcția de directoare a institutului național pentru protecția monumentelor culturale.
Subiectul discuției a fost clădirea Statului Major General, fostul sediu al Ministerului Apărării al Iugoslaviei, situată în centrul Belgradului.
Clădirea, considerată o bijuterie arhitecturală și un simbol al rezistenței împotriva naziștilor, era deja apreciată pentru valoarea sa istorică atunci când a fost bombardată de forțele NATO în 1999, în cadrul campaniei militare menite să-l determine pe Milosevic să se retragă din Kosovo. Bombardamentele au contribuit la consolidarea importanței simbolice a complexului.
În 2016, chiar Vucic reafirmase statutul de monument protejat al clădirii Statului Major General. În februarie 2024, însă, președintele ar fi cerut ca Dubravka Đukanovic să anuleze această decizie, potrivit a două persoane familiarizate cu întâlnirea, citate de The Guardian. El ar fi invocat interesul unui „investitor străin”, fără să îi precizeze identitatea.
Potrivit legislației sârbe, retragerea statutului de monument protejat nu intra în competența directă a lui Đukanović. Institutul pe care îl conducea ar fi trebuit să solicite un aviz de specialitate care să stabilească dacă existau motive întemeiate pentru eliminarea protecției juridice.
Conform surselor publicației, Aleksandar Vucic ar fi insistat ca procedura să fie inițiată. Înalt de aproximativ 1,98 metri și cunoscut pentru intoleranța față de opiniile contrare, președintele ar fi avut un ton ostil față de Đukanović și față de un alt oficial din domeniul patrimoniului prezent la întâlnire. Potrivit relatărilor celor două persoane, el i-ar fi numit leneși și incompetenți.
Mesajul transmis ar fi fost că oficialii trebuiau să facă ceea ce li se cerea sau să demisioneze. O posibilă explicație pentru insistența lui Vucic a apărut în luna următoare, când a fost făcut public un acord între guvernul sârb și compania imobiliară a lui Jared Kushner.
Căsătorit cu Ivanka Trump, fiica președintelui american, Kushner fusese un consilier influent la Casa Albă în timpul primului mandat al socrului său. După victoria lui Joe Biden în alegerile prezidențiale din 2020, el s-a concentrat asupra fondului său de investiții.
La începutul anului 2024, Donald Trump se apropia de obținerea nominalizării republicane pentru alegerile prezidențiale și era considerat favorit în cursa pentru revenirea la Casa Albă. Dacă ar fi câștigat, Kushner ar fi putut redeveni una dintre persoanele cu influență majoră în jurul președintelui american.
Acordul ajuns în presă prevedea acordarea către compania lui Kushner a unui contract de închiriere pe 99 de ani pentru terenul fostului Stat Major General, fără plata unei chirii.
Kushner, al cărui purtător de cuvânt a afirmat că era interesat de proiect încă din 2021, a publicat pe platforma X o imagine a viitoarei dezvoltări imobiliare și s-a declarat „entuziasmat”.
Anunțul nu a fost primit cu entuziasm de toată lumea la Belgrad. „Serbia nu este un bufet, iar Vucic nu este un chelner”, a declarat Aleksandar Jovanović Ćuta, un activist de mediu care a făcut public acordul. „Aceasta nu este proprietatea lui privată.”
Cu toate acestea, la 13 mai 2024, guvernul sârb a semnat un contract, consultat de The Guardian, prin care se angaja ca „statutul de patrimoniu cultural” al amplasamentului să fie revocat „spre satisfacția” companiei lui Kushner.
„Respectați condițiile sau demisionați”
În săptămâna de după semnarea contractului, Dubravka Đukanovic a fost convocată la o nouă întâlnire. De această dată, Vucic nu a fost prezent. Discuția a fost condusă de Sinisa Mali, ministrul de finanțe și unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai președintelui.
Potrivit rezumatului mărturiilor celor două oficiale, inclus în actul de acuzare, Mali le-ar fi îndemnat pe Đukanovic și pe Olivera Vuckovic, cea mai înaltă responsabilă din Belgrad în domeniul patrimoniului, să retragă statutul de monument protejat al complexului Statului Major General.
Actul de acuzare nu menționează întâlnirea anterioară cu președintele, dar indică faptul că subiectul fusese discutat și înainte. „Mali le-a întrebat dacă s-au gândit la asta”, se arată în actul de acuzare, „și dacă ar iniția procedura de retragere a statutului de monument protejat al clădirii”.
Cele două femei au refuzat, considerând că nu erau îndeplinite condițiile legale pentru o asemenea măsură. În acest caz, Mali le-ar fi spus că ar trebui să demisioneze, repetând ultimatumul atribuit anterior lui Vucic. Ambele au ales să plece din funcții.
În scrisoarea de demisie a lui Đukanović, consultată de The Guardian, aceasta a afirmat că nu putea accepta „intervenții necorespunzătoare care ar distruge definitiv toate valorile complexului”. Ea a descris clădirea drept o mărturie a celor mai înalte realizări ale arhitecturii sârbe contemporane și a subliniat importanța acesteia pentru păstrarea valorilor culturale, educarea generațiilor viitoare și consolidarea identității poporului sârb.
Contactate de publicație, Đukanovic și Vuckovic au confirmat relatarea privind presiunile exercitate asupra lor.
Đukanovic a adăugat: „Prefer să nu fac nicio declarație cu privire la această chestiune atât timp cât procedurile judiciare sunt în curs.”
Timp de câteva luni, planul privind complexul Statului Major General nu a mai fost în centrul atenției publice. În noiembrie 2024, Donald Trump a învins-o pe Kamala Harris și a câștigat alegerile prezidențiale din Statele Unite. Zece zile mai târziu, guvernul lui Vučić a anunțat că amplasamentul fostului Stat Major General își pierduse statutul de monument protejat.
Afacerile familiei Trump au continuat după revenirea la Casa Albă
Unul dintre primele lucruri făcute de Donald Trump după revenirea la președinție a fost să renunțe la angajamentul din primul mandat, potrivit căruia afacerile familiei sale urmau să evite tranzacțiile în străinătate pe durata mandatului său.
„Amploarea corupției va fi cu câteva ordine de mărime mai mare decât ceea ce am văzut în prima administrație Trump”, avertiza la acea vreme Kathleen Clark, avocată specializată în etica guvernamentală și profesoară la Facultatea de Drept a Universității Washington. În opinia sa, Trump făcuse mult mai ușoară cumpărarea favorurilor sale.
Afacerea familiei a rămas oficial sub controlul celor doi fii mai mari ai președintelui, Donald Trump Jr. și Eric Trump. În ianuarie 2025, la patru zile după învestirea tatălui lor, Eric a anunțat mai multe proiecte noi.
Familiile Trump și Kushner, ambele cu interese importante în domeniul imobiliar și unite prin căsătorie, au decis să lanseze prima lor afacere comună. Hotelul și turnul planificate de Kushner la Belgrad urmau să poarte marca Trump.
„Va fi distractiv să reunim familia”, a declarat Eric pentru The New York Times. „Serbia este una dintre țările cu cea mai rapidă creștere economică din Europa și suntem incredibil de onorați să fim acolo.”
Kushner, care vizitase Belgradul pentru ceea ce Vucic descrisese drept o întâlnire „inspiratoare” cu liderul sârb, a adăugat: „Cercetările noastre au arătat că marca Trump ar fi cea mai potrivită pentru această piață.”
Marca Trump a beneficiat de o cerere internațională în creștere în timpul celui de-al doilea mandat al președintelui american, în paralel cu acuzații privind posibile conflicte de interese și schimburi de favoruri.
În Vietnam, Eric Trump a participat la ceremonia de începere a lucrărilor pentru un complex de golf evaluat la 1,5 miliarde de lire sterline, unde autorizațiile ar fi fost acordate într-un ritm neobișnuit de rapid. Ulterior, administrația Trump a redus la jumătate tarifele vamale impuse Vietnamului.
În Arabia Saudită, investitori au plasat sume importante în fondul lui Kushner, iar ulterior au apărut planuri pentru un complex „Trump Plaza” în Jeddah. Trump a acceptat apoi să vândă regatului noi avioane de vânătoare americane.
Într-o altă tranzacție, compania unui magnat al criptomonedelor și oficiali de rang înalt din Emiratele Arabe Unite au încheiat o afacere profitabilă cu World Liberty Financial, compania din domeniul monedelor digitale fondată de Donald Trump Jr. și Eric Trump. Trump i-a acordat ulterior magnatului o grațiere, iar Emiratele Arabe Unite au obținut acces la cipuri americane supuse unor restricții.
Întrebat anul trecut despre astfel de tranzacții, Kushner, care a devenit între timp trimis prezidențial în Rusia, Israel și în alte țări, a declarat: „Ceea ce oamenii numesc conflicte de interese… eu numesc experiență și relații de încredere pe care le avem în întreaga lume.”
Pentru criticii familiei Trump, apropierea de președinte poate aduce beneficii chiar și în absența unei dovezi clare privind un schimb direct de favoruri. Relațiile cu liderul american pot oferi partenerilor o influență informală, într-un context în care președintele SUA are capacitatea de a influența decizii cu efecte majore asupra altor țări și asupra conducătorilor acestora.
Aleksandar Vucic are mai multe puncte comune cu Trump. Ambii au relații cordiale cu Vladimir Putin și au criticat Uniunea Europeană, deși Serbia este țară candidată la aderarea la blocul comunitar.
Poziția critică față de NATO ar putea explica, cel puțin în parte, de ce singurul element al patrimoniului complexului Statului Major General pe care proiectul de reamenajare se angaja să îl păstreze era un monument comemorativ dedicat a ceea ce Serbia descrie drept „agresiunea” alianței împotriva țării.
Vučić ar putea avea nevoie de sprijinul Statelor Unite și în privința Kosovo, teritoriu pe care Belgradul continuă să îl considere parte a Serbiei, în pofida independenței declarate în 2008.
La scurt timp după revenirea tatălui său la Casa Albă, Donald Trump Jr. a ajuns la Belgrad. Vučić a declarat că, în timpul întâlnirii, a subliniat importanța relațiilor economice și politice dintre Serbia și Statele Unite, precum și a cooperării strategice și a proiectelor comune pentru anii următori. Când Trump Jr. a revenit în luna următoare, Vucic i-a servit purcel de lapte.
Proiectul a devenit o țintă a protestelor anticorupție
Pentru Aleksandar Vucic, apropierea de familia Trump a venit într-un moment dificil pe plan intern. Cu câteva zile înainte ca guvernul să retragă protecția juridică a complexului Statului Major General, prăbușirea unei copertine la gara din Novi Sad a provocat moartea a 16 persoane. Tragedia a declanșat proteste de amploare împotriva corupției și a responsabilității autorităților, iar sloganul adoptat de organizatorii studenți a devenit „Serbia sau mafia”.
Vizita lui Donald Trump Jr. la Belgrad a avut loc în ajunul uneia dintre cele mai mari manifestații din istoria Serbiei. Fiul președintelui american l-a invitat pe Vucic la podcastul său, „Triggered”, și a susținut că adversarii liderului sârb exploatau tragedia de la Novi Sad, comparând situația cu modul în care susținătorii lui Trump au folosit revoltele de la Capitoliu din 2021 după înfrângerea electorală a președintelui american în 2020.
Protestele au continuat, iar manifestanții au început să se adune și în fața amplasamentului unde urma să fie construit turnul Trump.
În mai 2025, Vucic a călătorit în Statele Unite, sperând să se întâlnească cu Donald Trump la Mar-a-Lago, clubul privat al președintelui american din Florida. El a reușit să se întâlnească cu Rudy Giuliani, fostul avocat al lui Trump, dar nu și cu președintele. Presa de stat din Serbia a relatat că Vučić nu a putut participa la întâlnire din cauza unor probleme de sănătate.
La scurt timp după întoarcerea lui Vucic în Serbia, poliția l-a arestat pe Goran Vasic, numit la conducerea institutului de patrimoniu după demisia lui Dubravka Đukanovic. Potrivit procurorilor, Vasic ar fi falsificat un aviz de specialitate favorabil pentru a obține retragerea statutului de monument protejat al clădirii Statului Major General.
Au urmat și alte arestări. În decembrie 2025, ministrul culturii Nikola Selaković a fost pus sub acuzare pentru abuz în serviciu, în legătură cu presupusa sa implicare în demersurile de eliminare a protecției juridice a complexului.
La câteva zile după punerea sa sub acuzare, compania lui Kushner a anunțat că renunță la proiect.
Lovitură de stat sau încercare de mușamalizare?
Amenințările lui Vučić la adresa celor care au contribuit la abandonarea proiectului nu au rămas doar la nivel declarativ, potrivit investigației The Guardian.
Aliații președintelui au atacat-o public pe Đukanovic, susținând că aceasta ar fi încercat să obțină beneficii personale în perioada în care conducea instituția responsabilă de patrimoniul cultural.
Adjuncta sa, Olivera Vuckovic, a fost vizitată de serviciul de securitate al statului după ce a apărut la televiziune pentru a critica retragerea statutului de monument istoric al clădirii. Ulterior, ea a fost acuzată de abateri fără legătură cu acest dosar. Organizația profesională a conservatorilor sârbi a afirmat că măsurile împotriva sa aveau „scopul evident de a o discredita”. Ambele femei sunt așteptate să depună mărturie în cadrul procesului penal.
Pentru unitatea specializată a procurorilor care se ocupă de crima organizată și care a formulat acuzațiile, cazul reprezintă un moment important. Potrivit publicației, niciun ministru sârb aflat în funcție nu mai fusese pus sub acuzare până atunci.
Vucic îi acuză pe procurori că ar pregăti o lovitură de stat. Alți observatori se tem însă că ancheta nu avansează suficient de ferm.
Îngrijorările s-au intensificat după ce Nikola Selakovic a afirmat, în cadrul unei înfățișări în instanță din aprilie, că, în timp ce poliția efectua o percheziție la ministerul său, el se afla în birou, bând țuică și fumând țigări alături de Mladen Nenadic, șeful unității specializate în combaterea crimei organizate. Purtătorul de cuvânt al unității a declarat că „nu a avut loc nicio discuție privind desfășurarea cazului”.
„În tot ceea ce s-a întâmplat în legătură cu potențialele investiții, am văzut o șansă pentru țara noastră și pentru cetățeni”, a declarat Selaković, care riscă o pedeapsă de trei ani de închisoare dacă va fi condamnat.
Vucic nu a fost pus sub acuzare. Nici Sinisa Mali, ministrul de finanțe, nu a fost inculpat în acest dosar. Amândoi neagă că ar fi comis vreo infracțiune.
Actul de acuzare face referire la mărturiile unor persoane care ar fi participat la întâlnirea cu Vucic din februarie 2024, dar nu menționează explicit că președintele ar fi fost prezent. Această omisiune ridică întrebări despre modul în care a fost prezentată succesiunea evenimentelor și despre posibilitatea ca ancheta să vizeze și alte persoane.
Purtătorul de cuvânt al unității de procurori specializate în crima organizată a declarat pentru The Guardian că instituția deține probe privind întâlnirea din februarie 2024 dintre Vučić și oficialii din domeniul patrimoniului.
Pe lângă persoanele deja puse sub acuzare, procurorii „desfășoară proceduri premergătoare judecății în acest caz pentru a stabili și eventuala răspundere penală a altor persoane”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Familia Trump respinge acuzațiile
Aleksandar Vucic a demisionat din funcția de președinte și nu poate candida pentru un nou mandat, dar este de așteptat să își păstreze influența asupra regimului dacă va ajunge prim-ministru după alegerile programate pentru 25 octombrie.
Într-una dintre ultimele sale acțiuni ca președinte, el a acordat 49 de grațieri. Unii dintre beneficiari nu au fost identificați public și nu este clar dacă printre aceștia se numără persoane inculpate în dosarul Statului Major General.
Casa Albă a redirecționat solicitările de comentarii către compania familiei Trump. Un reprezentant al acesteia a declarat: „Organizația Trump nu are în plan dezvoltarea vreunui proiect în Belgrad, nu a fost niciodată, în niciun moment, implicată în vreo discuție sau negociere privind achiziționarea vreunui teren în Belgrad și neagă orice implicare în sau cunoaștere a presupuselor afirmații.”
Purtătorul de cuvânt al lui Kushner a respins, la rândul său, acuzațiile. „Sugestia că Jared Kushner ar fi urmărit proiectul de la Belgrad ca parte a vreunui aranjament politic sau a vreunei scheme de tip «pay to play» este categoric falsă”, a declarat acesta.
Potrivit reprezentantului lui Kushner, proiectul ar fi reprezentat „o oportunitate de a transforma un teren asociat cu un capitol dureros din istoria Serbiei într-un simbol al vindecării și reconcilierii, aducând în același timp investiții private substanțiale, locuri de muncă și oportunități economice pentru Belgrad”.
Purtătorul de cuvânt a adăugat: „Jared nu a avut nicio implicare în procesele interne ale guvernului sârb privind statutul de zonă protejată al amplasamentului.”
În pofida controverselor și a dificultăților cu care se confruntă Vucic, cazul Trump Tower din Belgrad nu pare să fi descurajat alți parteneri să facă afaceri cu familia prezidențială americană.
Donald Trump deține în continuare participații în zeci de companii ale sale, chiar dacă acestea sunt conduse oficial de fiii săi. În iulie, președintele și-a făcut publică declarația financiară pentru primul an de la revenirea la Casa Albă. Documentul a arătat venituri de aproximativ două miliarde de dolari.
Editor : C.A.