Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a anunțat că a menținut decizia Curții de Apel București în procesul deschis împotriva Guvernului pentru plata salariilor restante ale judecătorilor. Astfel, Guvernul este obligat să achite aproximativ 1 miliard de euro. Decizia ÎCCJ este definitivă și executorie.
ACTUALIZARE 16:55 Palatul Victoria a reacționat după decizia ÎCCJ și anunță că „Guvernul Bolojan a încercat să evite această situație prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR. Guvernul interimar nu poate face rectificare bugetară, deci nu poate aloca suma”.
Știrea inițială.
„Prin decizia pronunțată, Instanța supremă a menținut hotărârea Curții de Apel București, confirmând caracterul nelegal al conduitei autorităților executive constând în neasigurarea fondurilor necesare executării unor obligații de plată certe, stabilite prin titluri executorii și recunoscute inclusiv prin actele normative adoptate de Guvern pentru eșalonarea acestora”, a anunțat Înalta Curte de Casație și Justiție.
Hotărârea Curții de Apel București, menținută de Înalta Curte de Casație și Justiție, prevede că Executivul trebuie să pună în aplicare decizia în termen de zece zile de la rămânerea definitivă a acesteia.
În caz de întârziere, Guvernul și Ministerul Finanțelor riscă penalități de 1% pe zi din suma datorată, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Decizia de joi a ÎCCJ vine după amânări succesive și o dispută tranșată în favoarea instanței supreme la Curtea Constituțională a României (CCR).
ÎCCJ: Executarea hotărârilor judecătorești nu reprezintă o concesie
Înalta Curte de Casație și Justiție mai arată că decizia de joi „reafirmă un principiu esențial al jurisprudenței naționale și europene: autoritatea unei hotărâri judecătorești definitive nu poate fi relativizată în funcție de identitatea creditorului, de natura dreptului recunoscut sau de disponibilitatea autorității debitoare de a executa obligația stabilită”.
„Executarea hotărârilor judecătorești nu reprezintă o concesie făcută de Guvern și nici un beneficiu acordat discreționar unor categorii profesionale. Ea constituie o obligație juridică inerentă statului de drept și o garanție efectivă a drepturilor recunoscute cetățenilor”, potrivit ÎCCJ.
Comunicatul integral al Înaltei Curți de Casație și Justiție poate fi citit aici.
Bolojan a sesizat CCR privind un conflict constituțional cu Înalta Curte, însă a pierdut
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție.
Premierul a susținut că instanța s-ar fi substituit puterii executive și celei legislative în materie bugetară.
„Un aspect pe care l-am decis în ședința de Guvern a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional”, a declarat Ilie Bolojan.
Acesta a invocat prevederile Legii finanțelor publice și ale Codului administrativ, potrivit cărora elaborarea proiectului de buget, rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă sunt atribuții exclusive ale Guvernului și Parlamentului.
Însă, recent, Curtea Constituțională a României a dat câștig de cauză Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Restanțele provin din majorări salariale aplicate retroactiv
În proiectul de buget transmis Parlamentului în luna martie, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent. Fondurile urmau să acopere plata drepturilor salariale restante rezultate din hotărâri judecătorești.
Aceste restanțe au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, pentru alinierea la decizii pronunțate anterior de instanțe. Majorările se aplică retroactiv începând cu anul 2018.
Guvernul a decis ulterior amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD.
Editor : M.G.