Preşedinţia Uniunii Europene, asigurată semestrul acesta de Irlanda, a propus sâmbătă reducerea cu 8% a bugetului multianual al UE pe perioada 2028-2034. Parlamentul European a reacționat rapid, prin vocea coraportorilor Siegfried Mureșan și Carla Tavares, care resping poziția și atrag atenția că acest lucru ar însemna slăbirea capacității Europei în ceea ce privește competitivitatea, apărarea și securitatea, într-un context global delicat.
Explicațiile lui Siegfried Mureșan
ACTUALIZARE 14:12 Siegfried Mureșan, negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul multianual, a explicat în direct la Digi24, ce înseamnă această propunere.
„Situația este în felul următor: ne confruntăm astăzi cu mai multe provocări decât în urmă cu 7 ani de zile, când am decis bugetul multianual pe 7 ani anterior. Avem război la frontieră, trebuie să investim mai mult în securitatea, în apărarea noastră, în securitate cibernetică, în securitate energetică, în securitate alimentară. Trebuie să investim mai mult în noi tehnologii, inteligența artificială, să rămânem competitivi la nivel global. Și vechile domenii, sprijinul pentru fermieri și banii pentru construcția de autostrăzi, reabilitare de școli, spitale, grădinițe rămân la fel de importante. Ca atare, avem mai mult de făcut și nu putem face mai mult cu un buget mai mic. De aceea, în urmă cu un an de zile, Comisia Europeană a propus pe următorii 7 ani un buget la același nivel cu bugetul pe care l-am avut acum, aproximativ 1,15% din PIB-ul statelor membre.
Noi, Parlamentul European, am spus că e insuficient și am propus o creștere moderată, responsabilă, cu 10%, pentru a putea face față noilor provocări, pentru a putea finanța noile priorități, fără a reduce banii de la vechile priorități – agricultură și politica de coeziune – care sunt foarte importante pentru România.
Astăzi. Președinția rotativă a consiliului de miniștri, președinția irlandeză, propune o tăiere a bugetului chiar sub nivelul inițial al Comisiei Europene. Nivelul inițial propus de Comisia Europeană era insuficient. În loc să susțină creșterea de 10% pe care am reușit să o impun ca negociator-șef în Parlamentul European, președinția Consiliului propune chiar o tăiere. Acum va fi foarte important ca România, prin reprezentanții săi în Consiliu, președintele României, în Consiliul European, viitorul prim-miniștru și miniștrii domniei sale să reușească să respingă aceste tăieri care ar însemna o slăbire a bugetului Uniunii Europene.
Ceea ce președinția erlandeză propune sunt tăieri la mai multe domenii ce țin de infrastructura critică, competitivitate, securitate, apărare și menținerea fondurilor pentru agricultură și politica de coeziune la nivelul prea scăzut propus de Comisia Europeană. Și președinția irlandeză mai propune și tăierea tuturor fondurilor de rezervă din bugetul Uniunii Europene pe următorii 7 ani. Și acest lucru ar fi periculos, fiindcă 7 ani sunt o perioadă lungă de timp, se vor întâmpla evenimente neprevăzute și avem nevoie de suficienți bani și în fondul de rezervă al Uniunii Europene, pentru ca UE să poată reacționa și să ne poată sprijini când vor apărea situații neprevăzute.
Un buget prea mic este oricum o veste proastă pentru România, fiindcă, în primul rând, Comisia Europeană a propus sume insuficiente la agricultură și politica de coeziune. Comisia Europeană a propus pe bună dreptate, creșteri la securitate, apărare, competitivitate, unde e clar că România, ca stat aflat în apropierea războiului din Ucraina, are nevoie de mai multe fonduri. Indiferent în ce domenii ale bugetului ar avea loc tăieri, România ar fi afectată și dacă fondul de rezervă este tăiat, așa cum propune președinția irlandeză a Consiliului, de asemenea e rău, fiindcă înseamnă că în situații de criză nu am putea fi ajutați. Deci, în orice domenii vor fi făcute tăierile, când bugetul e prea mic, toți au de suferit.
De aceea, noi, Parlamentul European, susținem o creștere responsabilă, moderată, cu 10% pentru va putea face față noilor nevoi”, a explicat Siegfried Mureșan, la Digi24.
Propunerile Irlandei
În urma reducerii de 141 de miliarde, ar rezulta astfel o valoare de circa 1.600 de miliarde de euro, cu 30% mai mare decât bugetul curent pentru 2021-2027. În preţurile din 2025, Irlanda estimează propunerea de buget prezentată anul trecut de Comisia Europeană la 1760 de miliarde de euro, deşi totalul nominal a fost de 2.000 de miliarde.
Irlanda mai propune diminuarea cu 3% a fondurilor pentru dezvoltarea regională, agricultură şi pescuit, respectiv cu 13% pentru competitivitate, prosperitate şi securitate. Se anticipează în acelaşi timp venituri suplimentare de 55 de miliarde de euro din surse cum ar fi taxele vamale şi vânzarea de certificate verzi către companii.
Din bugetul încă în curs de negociere între membrii Uniunii sunt finanţate principalele politici ale celor 27 de state.
Germania, Olanda şi ţările nordice ar prefera limitarea cheltuielilor UE, în timp ce Spania, Italia sau Polonia doresc un buget mai mare. Liderii Uniunii vor discuta ideile Irlandei la Bruxelles, în 15-16 octombrie. Pentru adoptarea bugetului – numit oficial Cadrul Financiar Multianual – este necesară unanimitatea statelor membre.
Reacția Parlamentului European
Reacția Parlamentului European, prin vocea coraportorilor principali pentru următorul cadru financiar multianual (CFM), Siegfried Mureșan (PPE, RO ) și Carla Tavares (S&D, PT), nu a întârziat. Aceștia resping ferm proiectul de poziție de negociere elaborat de Consiliu. Împreună cu coraportorii Parlamentului pentru resurse proprii, Danuše Nerudová (PPE, CZ) și Sandra Gómez López (S&D, ES) , aceștia au făcut o declarație care atrage atenția asupra riscurilor unui buget mai mic.
„Propunerea Președinției irlandeze nu poate fi punctul de plecare pentru un acord. O reducere de 8% a propunerii Comisiei, care deja menține bugetul doar la nivelul perioadei actuale, ar însemna slăbirea capacității noastre de acțiune, în contextul în care Europei i se cere să facă mai mult în ceea ce privește competitivitatea, apărarea și securitatea. Asta ar lăsa Europa mai puțin capabilă să-și protejeze cetățenii și să concureze economic cu marile economii ale lumii. Ar însemna subfinanțarea agriculturii și reducerea sprijinului pentru regiunile noastre. Bugetele naționale au crescut în ultimii ani, iar bugetul UE nu a ținut pasul. În schimb, 10% din puterea sa de cumpărare a dispărut din cauza inflației ridicate”, a declarat Siegfried Mureșan, potrivit unui comunicat al Parlamentului European.
„Parlamentul nu cere «mai mulți bani»; solicităm resurse care să corespundă responsabilităților impuse UE. Acest lucru necesită curaj și o decizie serioasă privind introducerea de noi surse de venituri de către statele membre, bazată pe toate propunerile de pe masă, în concordanță cu abordarea coșului de venituri. Suntem pregătiți să colaborăm cu Consiliul pentru un rezultat echilibrat. Cu toate acestea, statele membre trebuie să respecte voința cetățenilor, exprimată prin intermediul acestui Parlament, iar actualul cadru de negociere nu oferă o bază adecvată pentru discuțiile noastre”, a declarat Carla Tavares (S&D, Portugalia).
În poziția sa, Parlamentul a solicitat o creștere de aproximativ 10% față de propunerea Comisiei din iulie 2025, pentru a sprijini priorități cheie precum apărarea și securitatea, competitivitatea, coeziunea și agricultura. Deputații europeni au propus noi surse de venituri pentru bugetul comun, care ar putea aduce încă 30 de miliarde la bugetul UE, pe lângă cele 57,4 miliarde incluse în propunerea Comisiei din 2025, pentru a reduce presiunea asupra contribuțiilor statelor membre ale UE, inclusiv o taxă pentru serviciile digitale, o taxă pentru jocurile de noroc online și o taxă pe câștigurile de capital din criptoactive.
Pentru ca bugetul pe termen lung al UE să fie adoptat, este necesară o decizie unanimă a Consiliului și aprobarea Parlamentului, cu majoritatea absolută a deputaților europeni. Peste 93% din bugetul UE este direcționat către programele UE care sprijină persoanele și proiectele din statele membre, iar mai puțin de 7% este cheltuit pentru administrație.
Editor : Ș.R.