Şefa diplomaţiei Uniunii Europene, Kaja Kallas, a fost nevoită să anuleze duminică lansarea unui nou grup de nivel înalt, format din foşti lideri politici şi militari, în urma presiunilor exercitate de ţările membre UE, ceea ce ar putea constitui o nouă lovitură pentru fostul premier al Estoniei al cărei mandat nemulţumeşte pe mulţi, relatează Politico.
Kallas conduce o campanie intensă în culise împotriva planurilor franco-germane de reformare a Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE), corpul diplomatic al blocului. Pe hârtie, aceste planuri vizează consolidarea rolului oficial al lui Kallas, dar aliaţii săi se tem că acestea ar putea permite Comisiei Europene să preia un control mai mare asupra politicii externe, scrie News.ro.
Grupul la nivel înalt – pe care Kallas l-a descris ca reunind „cele mai strălucite minţi” pentru a veni cu idei menite să acopere lacunele UE în materie de apărare „în cel mai scurt timp posibil şi în cel mai eficient mod” – a fost perceput de unii diplomaţi ca făcând parte din această rezistenţă. „Este modul ei de a rămâne relevantă”, a declarat un diplomat de rang înalt al UE, sub acoperirea anonimatului.
Kallas s-a aflat într-o competiţie intensă cu Comisia Europeană în legătură cu aceste planuri, dar un oficial al UE a declarat că motivul anulării a fost presiunea exercitată de unele capitale.
„Unele state membre au considerat că aceasta nu era calea potrivită de urmat în acest moment”, a spus oficialul. „După câteva discuţii cu miniştrii, am decis să nu continuăm cu iniţiativa; căutăm noi modalităţi de a colabora cu statele membre”, a adăugat el.
Prezentarea urma să aibă loc luni dimineaţă la Bruxelles, la Bibliothèque Solvay, la care erau aşteptaţi aproximativ 150 de reprezentanţi ai instituţiilor UE, ai grupurilor de reflecţie, ai mediului academic şi ai NATO.
Numele membrilor grupului au fost ţinute secrete de biroul lui Kallas, dar trei diplomaţi au afirmat că se preconiza ca grupul să fie prezidat de fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, şi să includă foşti miniştri ai apărării, precum Jüri Luik din Estonia, care a ocupat şi funcţia de ambasador al Estoniei la NATO, şi Florence Parly din Franţa, fost ministru al forţelor armate.
Alţi diplomaţi au precizat că se preconiza ca Germania să aibă un reprezentant, la fel ca şi alte ţări din afara UE, precum Regatul Unit şi Ucraina.
Rasmussen urma să fie însărcinat ulterior cu redactarea unui raport privind rezultatele activităţii grupului.
SEAE nu a confirmat niciunul dintre aceste nume.
Iniţiativa urma să facă parte din eforturile de relansare a SEAE, care are o nouă echipă de conducere, incluzând un nou secretar general, fostul ministru olandez al apărării Kajsa Ollongren, şi un nou secretar general adjunct responsabil cu apărarea, fostul ambasador francez la NATO David Cvach.
Încă de la început, unii diplomaţi au avertizat că există un risc ridicat ca noul grup să se suprapună cu activitatea Comisiei şi, în special, cu activitatea comisarului pentru apărare, Andrius Kubilius, care organizează deja întâlniri periodice cu grupuri de reflecţie şi foşti lideri.
Potrivit unor diplomaţi, unul dintre motivele cheie care au stat la baza deciziei de a anula iniţiativa a fost lipsa unei pregătiri adecvate şi a coordonării în unele capitale.
Un al doilea oficial al UE a contestat însă această versiune, afirmând că motivul anulării a fost o problemă legată de politica locală italiană şi, în special, o dispută privind potenţialii membri ai grupului.
Editor : B.E.