România va pierde aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR după ce partidele nu au ajuns la un acord asupra Legii salarizării unitare, reformă amânată încă din 2022. Eșecul pune presiune și pe ratingul țării, aflat la ultima treaptă recomandată investițiilor, arată o analiză Bloomberg. Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România, a declarat pentru Digi24.ro că ratarea reformelor asumate arată o lipsă de voință politică și afectează credibilitatea statului în fața agențiilor de rating, a Comisiei Europene și a investitorilor.
Legea salarizării unitare trebuia să reducă dezechilibrele dintre salariile din sectorul public și să ofere mai multă predictibilitate cheltuielilor bugetare în anii următori. Proiectul a fost însă amânat în mod repetat în ultimii trei ani, iar partidele proeuropene care au făcut parte din coaliția de guvernare destrămată în luna mai nu au reușit să ajungă la un compromis.
Președintele Nicușor Dan a încercat timp de mai multe luni să obțină un acord între partide, dar a anunțat miercuri că negocierile au eșuat și că termenul-limită de la sfârșitul lunii august nu mai poate fi respectat.
„Această reformă esențială pentru întregul sistem bugetar nu ar fi trebuit amânată an după an, începând din 2022. Drept urmare, am ajuns în situația în care un subiect atât de complex, cu implicații sociale și economice majore, este dezbătut sub o presiune enormă a timpului”, a transmis șeful statului.
Partidele și-au asumat pierderea celor 770 de milioane de euro, dar au convenit să continue discuțiile și să adopte legea până la sfârșitul anului. Viitorul act normativ trebuie să respecte valoarea totală a cheltuielilor salariale negociată cu Comisia Europeană, iar partidele urmează să stabilească modul în care banii vor fi distribuiți între diferitele categorii profesionale din sectorul public, potrivit Administrației Prezidențiale.
„Blocajul politic complică reducerea deficitului”
Pierderea banilor ar putea să nu afecteze semnificativ bugetul din acest an, însă eșecul reformei ridică semne de întrebare privind capacitatea României de a continua reducerea deficitului în anii următori, arată Bloomberg.
România și-a stabilit pentru acest an o țintă de deficit de 6,2% din PIB, dar dezechilibrul bugetar rămâne ridicat, iar datoria publică a depășit 60% din PIB. În aceste condiții, agențiile de rating urmăresc dacă autoritățile vor continua consolidarea fiscală și după 2026.
„În acest context, riscurile legate de rating nu pot decât să crească”, a declarat pentru Bloomberg Valentin Tătaru, economist al ING Bank la București. Acesta a avertizat că eșecul adoptării unei reforme esențiale, aflate în discuție de mai mulți ani, nu ajută profilul de credit al României.
Fitch, Moody’s și S&P acordă în prezent României cel mai scăzut calificativ din categoria recomandată investițiilor, toate cele trei evaluări având perspectivă negativă. Fitch menține România la BBB- cu perspectivă negativă, Moody’s la Baa3 cu perspectivă negativă, iar S&P la BBB-/A-3 cu perspectivă negativă.
România a evitat la limită, la sfârșitul lunii iulie, retrogradarea de către Fitch în categoria „junk”, după ce Guvernul a contestat decizia inițială a agenției și a prezentat informații suplimentare. Fitch a avertizat însă că neaplicarea unor noi măsuri de consolidare fiscală, necesare pentru stabilizarea datoriei pe termen mediu, se numără printre factorii care ar putea determina reducerea ratingului.
Riscurile sunt vizibile și în costurile de finanțare. România are deja cele mai ridicate costuri de împrumut de pe piața internă dintre statele Uniunii Europene, iar obligațiunile sale externe se tranzacționează mai slab decât cele ale unor țări din regiune care au ratinguri similare.
Diferența de randament față de Serbia, stat care nu face parte din UE, s-a accentuat în actuala criză politică. Obligațiunile în dolari ale României s-au numărat joi printre cele mai slabe titluri de pe piețele emergente, iar randamentul celor cu scadență în 2036 a crescut cu cinci puncte de bază, la 6,56%, potrivit datelor citate de Bloomberg.
România este condusă de un guvern interimar, fără majoritate parlamentară, după ce coaliția de guvernare s-a destrămat în luna mai, în urma disputelor privind măsurile bugetare. Partidele au reușit să adopte alte proiecte care ar urma să contribuie la deblocarea a peste trei miliarde de euro din fondurile europene, printre care și Legea integrității, însă nu au ajuns la un acord asupra salarizării bugetarilor.
„Agențiile de rating tind să aibă răbdare, însă aceasta este pe cale să se epuizeze dacă factorii de decizie din România nu își pun ordine în priorități”, a declarat pentru Bloomberg Piotr Matys, analist valutar principal la In Touch Capital Markets.
Potrivit acestuia, blocajul riscă să transmită că decidenții români nu sunt suficient de hotărâți să aplice reformele fiscale, punând în pericol atât accesul la fondurile europene, cât și menținerea ratingului în categoria „investment grade”.
Codîrlașu: „Puteam să luăm aproape dublu”
Adrian Codîrlașu a declarat pentru Digi24.ro că pierderea unei părți importante din fondurile PNRR nu mai reprezintă un risc, ci o certitudine. Acesta a raportat sumele accesate până acum la valoarea inițială a planului, de aproape 30 de miliarde de euro, care cuprindea granturi și împrumuturi.
„Este o certitudine. Față de suma inițială, de aproape 30 de miliarde de euro, am luat poate puțin peste jumătate, în final. Este adevărat că, în ultima perioadă, față de ceea ce am negociat în ultima tranșă de discuții cu Comisia, am luat peste 90%, dar dintr-o sumă deja redusă. Aici este problema. Puteam să luăm aproape dublu față de cât am luat, dar nu am făcut reformele pe care ni le-am asumat”, a explicat acesta.
Bloomberg notează că, în lipsa Legii salarizării și în condițiile în care o altă reformă, referitoare la decarbonizare, așteaptă o decizie a Curții Constituționale la sfârșitul lunii septembrie, România ar putea absorbi aproximativ 90% din cele 13,6 miliarde de euro disponibile sub formă de granturi. Estimarea îi aparține ministrului interimar al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru.
Absorbția integrală a fondurilor ar fi redus presiunea asupra bugetului, într-un moment în care statul întâmpină dificultăți în limitarea creșterii datoriei și se împrumută la costuri ridicate.
Codîrlașu consideră că reformele au fost lăsate din nou până aproape de expirarea termenelor, iar blocajul reflectă lipsa voinței politice.
„Reformele cer voință și poate că a lipsit voința. Așa facem noi mereu. Orice reformă o lăsăm pe ultima sută de metri, după care mai cerem o amânare sau nu se mai face. Nu este ceva nou pentru România să ne asumăm ceva și să nu facem. Se vede lipsa de credibilitate a statului român față de agențiile de rating, Comisia Europeană și investitori. Este cunoscută, de aceea suntem și la ultima treaptă de «investment grade»”, a afirmat acesta.
„Tot ce s-a întâmplat anul acesta este reversibil”
Deficitul bugetar a avut o evoluție bună în acest an, spune președintele Asociației CFA România, pentru Digi24.ro, dar rezultatul a fost obținut prin controlul strict al cheltuielilor, nu prin reforme structurale care să oblige viitoarele guverne să mențină aceeași direcție.
„Da, riscul ca țara să fie retrogradată a crescut. Care este semnalul agențiilor de rating? Este tocmai acesta, al reversibilității măsurilor luate. Vedem că tocmai a fost publicat și deficitul bugetar. Performanța este foarte bună anul acesta, însă nu pentru că s-ar fi făcut reforme, ci doar pentru că Guvernul a fost foarte atent cu cheltuielile. Un alt guvern poate însă să inverseze toate aceste măsuri. Aceasta este îngrijorarea, pentru că tot ce s-a întâmplat anul acesta este reversibil și ne poate duce din nou la un deficit bugetar foarte mare. Când o agenție acordă o perspectivă negativă, înseamnă undeva la 35% șanse de retrogradare. Cam aceasta este probabilitatea. Pentru toate agențiile, probabilitatea să fim retrogradați este undeva între 30% și 40%. Performanța de anul acesta este foarte bună, dar îngrijorarea este tocmai reversibilitatea măsurilor. Aici va fi discuția: cum convingem agențiile de rating că măsurile luate nu sunt reversibile”, a concluzionat acesta.
Editor : A.D.