Generații întregi au crescut sub presiunea notei 10. Deși școala românească a făcut din această notă un standard absolut, specialiștii spun că este un indicator greșit.
Indiferent de vârstă, mulți dintre români mai trăiesc cu amintirea celebrei întrebări „Colega ta de ce a putut și tu nu?”. Ajunși părinți, unii dintre cei care au trecut prin proba perfecțiunii spun că nu au vrut să treacă și copiii lor prin aceeași încercare.
„Vin din generația care se cerea perfecțiune. Am avut, am trecut prin presiunea respectivă, n-am ajuns la apogeul acela de a atinge nota 10, dar am tins: «De ce X poate și tu nu poți?» Și am avut cu primul băiat și eu aceeași tendință, dar mi-am dat seama că, de fapt, te duci înapoi și nu e ok”, a spus o româncă intervievată de Digi24.
„Nu, n-am trecut prin asta. Ai mei au fost foarte supportive. Am cunoscut un prieten, da, care a avut trauma asta”, a mărturisit o altă persoană, întrebată despre cultul notei 10 în învățământul românesc.
„Atunci când copilul are performanță – 10 – mereu, el va lupta doar pentru notă și interesele lui colaterale vor scădea. De ce? Pentru că nu are timp, în primul rând, și în al doilea rând, el va avea o teamă că n-o să reușească”, a explicat psiholoaga și psihoterapeuta Keren Rosner pentru Digi24.
Pe de altă parte, specialista în educație Gabi Bartic spune că „dacă tot ce e bun e 10, atunci 10 nu mai spune nimic și orice vine sub el este automat eșec. Boala sistemului nu este raritatea 10-lui. Boala este cuvântul «doar», felul în care citim nota 9 ca pe o ratare și 8-ul ca pe o jumătate de nenorocire. Ani de zile, inflația notelor în școală a setat așteptarea că 10 e singura notă OK”.
Anul acesta, la evaluarea națională au fost șapte candidați cu media 10, iar la bacalaureat 45.
Editor : Ș.R.