Membrul Parlamentului European însărcinat să scoată România dintr-o criză politică tot mai gravă nu va renunța la necesitatea unor măsuri de austeritate și mai dure. Pe măsură ce timpul se scurge până la termenul limită decisiv pentru obținerea sprijinului Parlamentului, prim-ministrul desemnat al României, Eugen Tomac, și-a prezentat programul de guvernare în exclusivitate pentru Politico.
Tomac, membru al Parlamentului European din 2019, a promis că statul va sprijini sectorul privat, va înceta să mai „se lupte” cu antreprenorii și va asigura o creștere economică capabilă să genereze bogăție care să fie împărțită cu românii aflați în dificultate.
Cu toate acestea, deși a recunoscut că multe comunități mai puțin înstărite au resimțit efectele reducerilor drastice recente ale cheltuielilor publice și ale creșterii impozitelor, programul de austeritate al predecesorului său, menit să reducă deficitul bugetar al țării, care a atins niveluri istorice, trebuie să continue.
Tomac este propunerea președintelui Nicușor Dan pentru formarea unui nou guvern tehnocrat, după destrămarea coaliției de centru a prim-ministrului Ilie Bolojan, survenită luna trecută.
Conform Constituției României, Tomac are termen până pe 14 iunie să prezinte Parlamentului, spre aprobare, componența guvernului și programul său de guvernare — și a fost deja respins de Partidul Liberal al lui Bolojan, a treia forță politică din Adunarea Națională.
Între timp, președintele USR, Dominic Fritz, a anunțat, vineri, că partidul nu va susține cabinetul propus de premierul desemnat Eugen Tomac. În cazul în care Tomac nu va reuși să obțină sprijinul Parlamentului, România se va confrunta cu o incertitudine și mai mare.
Analiștii au avertizat că o perioadă prelungită de instabilitate ar pune în pericol stabilitatea economică a României, pe fondul temerilor legate de o eventuală retrogradare a ratingului de către agențiile de rating. Iar termenul limită din luna august pentru implementarea reformelor necesare obținerii unei finanțări vitale din partea UE, în valoare de aproximativ 11 miliarde de euro, prin intermediul măsurilor de redresare post-Covid, sporește presiunea pentru găsirea unei soluții.
În același timp, măsurile de austeritate și tulburările politice au alimentat ascensiunea partidului de extremă dreapta Alianța pentru Uniunea Românilor — care ocupă în prezent primul loc în sondajele naționale.
Într-un schimb de corespondență cu Politico, Tomac și-a prezentat misiunea. Textul de mai jos a fost editat din motive de lungime și claritate, precizează sursa citată.
„Nu există loc pentru o nouă expansiune fiscală”
Întrebat cum intenționează să liniștească piețele financiare și agențiile de rating în ceea ce privește perspectivele economice ale României, premierul desemnat a afirmat: „Prin respectarea angajamentelor asumate, conform unui calendar pe care oricine îl poate verifica. Bugetul pentru 2026 se încheie cu un deficit de 6,2%, în scădere față de 7,6% în 2025. România s-a angajat să atingă un nivel de 5,1% în 2027. Această traiectorie nu este negociabilă. Nu vor fi introduse noi impozite pe muncă sau pe capitalul productiv. În schimb, vom continua să restructurăm partea de cheltuieli.
În paralel, vom restabili un dialog instituționalizat și permanent cu mediul de afaceri, deoarece politicile fiscale haotice de după 2022 ne-au costat credibilitatea și nu vom repeta această greșeală. Pentru agenții, trei ancore externe contează: finalul PNRR [finanțarea planului UE de redresare și reziliență în contextul Covid], facilitatea SAFE [care asigură programul de împrumuturi de apărare al UE] și aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Atingerea la timp a acestor trei obiective este, sincer, mai importantă pentru spread-urile noastre decât orice angajament retoric pe care l-aș putea lua în acest interviu”.
O întrebare adresată a fost și: „Cum veți reuși să mențineți PSD-ul de partea dumneavoastră în timp ce puneți în aplicare reforme fiscale menite să reducă deficitul bugetar?”
Eugen Tomac a susținut că va colabora „cu orice forță parlamentară pro-europeană care acceptă calculele bugetare. Discuția sinceră pe care o voi purta cu PSD este aceeași pe care o voi avea cu orice alt partid: nu există loc pentru o nouă expansiune fiscală.
Acest lucru nu înseamnă că îi uităm pe cetățenii vulnerabili sau pe pensionari. Puținele resurse pe care le putem aloca, pentru a ne asigura că acționăm în mod responsabil din punct de vedere fiscal, vor fi direcționate în această direcție. Persoanele cu venituri mai mici din România au fost afectate de încetinirea economiei, de disciplina fiscală atât de necesară și de pierderea avantajului nostru competitiv, alături de creșterea prețurilor la energie, cauzată de suprapunerea șocurilor și crizelor externe. Situația lor dificilă nu va fi lăsată la coada listei mele de priorități. Vom găsi toate modalitățile posibile pentru a-i sprijini.
În același timp, trebuie să încurajăm spiritul antreprenorial și sectorul privat. Acolo se produce bogăția, iar cu cât avem mai multă bogăție, cu atât mai mult putem redistribui către cei mai puțin înstăriți”.
Despre programul său de guvernare
Referitor la deosebirile programului de guvernare față de cel al lui Ilie Bolojan în materie de reforme fiscale și economice, Tomac a explicat: „În ceea ce privește traiectoria fiscală și criteriile de referință europene, există o continuitate deplină. Traiectoria de reducere a deficitului este aceeași. Acestea nu sunt prioritățile lui Bolojan sau Tomac. Sunt obiective și priorități naționale pentru România. Piețele și partenerii au nevoie de această continuitate și o vor avea.
Diferența se va remarca în accentul pus. În primul rând, o poziție fără echivoc în favoarea sectorului privat: statul încetează să mai pună piedici antreprenorilor. Vom organiza o consultare instituțională permanentă cu mediul de afaceri, vom publica un inventar public al tuturor autorizațiilor necesare pentru orice activitate comercială și le vom elimina pe cele care nu au niciun rost.
În al doilea rând, o abordare mult mai agresivă în domeniul digital și eliminarea barierelor birocratice pentru cetățeni și antreprenori. În al treilea rând, antreprenoriatul este prezentat în mod explicit ca un instrument de dezvoltare rurală, nu doar ca o chestiune specifică mediului urban. Un sat cu zece antreprenori este un sat plin de viață; un sat fără antreprenori este un sat pe moarte.
Guvernul meu se va concentra, de asemenea, pe accelerarea proiectelor din domeniul energetic, fie ele de stat sau publice. Mai multă energie înseamnă energie mai ieftină. Și, în cele din urmă, trebuie să îmbunătățim piețele noastre de capital. Europa trebuie să-și îmbunătățească piețele de capital, iar eu mă voi asigura că România își va juca rolul în acest sens”.
Întrebat cum se va asigura că România respectă termenul limită de 31 august pentru realizarea reformelor esențiale și deblocarea fondurilor UE, acesta a susținut că „trei lucruri ne vor ajuta să ajungem acolo”.
„În primul rând, vom exercita o presiune maximă asupra antreprenorilor și autorităților pentru ca proiectele să fie finalizate până la 31 august. Va fi o vară toridă. Nu ne putem permite vacanțe în timp ce România pierde bani. Nu voi avea milă față de nimeni care nu depune efortul necesar.
În al doilea rând, nouă etape-cheie ale reformei trebuie încă adoptate sub formă de legi pentru a ne asigura că nu se pierde niciun euro. Unele dintre ele sunt dificile din punct de vedere politic. Mă aștept ca parlamentul să facă ceea ce partidele pro-europene s-au angajat deja să facă și să le adopte. Dacă parlamentul nu va lua măsuri, guvernul meu va recurge la toate instrumentele de care dispune, inclusiv la ordonanțe de urgență, acolo unde cadrul juridic permite acest lucru.
În al treilea rând, voi conduce personal orice negociere importantă cu Comisia Europeană. Experiența mea din Parlamentul European și relațiile pe care le-am construit acolo reprezintă un atu pe care România ar trebui să-l valorifice — și intenționez să le valorific”.
O întrebare adresată a fost și: „Vedeți riscul ca adoptarea unor măsuri de austeritate fiscală mai stricte de către o administrație «tehnică» să sporească neîncrederea alegătorilor în politică și să alimenteze un sprijin mai mare pentru extrema dreaptă populistă?
„Da, riscul este real și îl iau în serios. Restricțiile bugetare percepute ca fiind nedrepte — restricții care îi afectează mai întâi pe cetățeni și abia apoi pe cei privilegiați — alimentează într-adevăr tendințele extremiste. Prin urmare, prima sarcină a acestui guvern este să se asigure că ordinea este inversată. Statul își plătește partea care îi revine înainte ca cetățenii să plătească ceva nou.
Există însă și o problemă mai profundă. Alegătorii români nu sunt, în marea lor majoritate, împotriva Europei sau a responsabilității. Sunt pur și simplu sătui să li se spună un lucru în campaniile electorale și exact opusul a doua zi. Un guvern tehnic care să spună exact ce va face, cu un calendar precis, și apoi să și pună în practică aceste măsuri, reprezintă cel mai puternic răspuns la cinismul de care se hrănește extrema dreaptă populistă.
Dacă ne îndeplinim angajamentele față de Europa și cetățenii văd, în fiecare lună, rezultate concrete — deschiderea unei grădinițe, inaugurarea unui kilometru de autostradă, primirea la timp a unui voucher pentru energie, predarea unui spital —, beneficiul politic al acestor realizări este exact antidotul împotriva extremismului”.
Întrebat dacă va colabora cu AUR, dacă va fi necesar, pentru a adopta legi, Tomac a declarat că respectă „opinia și votul fiecărui cetățean român”: „Într-o democrație, fiecare este liber să voteze în conformitate cu propriile convingeri. Cu toate acestea, nu voi accepta niciodată și nici nu voi înțelege partidele politice care acționează împotriva interesului național al României, iar AUR a dat dovadă de un astfel de comportament în numeroase rânduri.
Tomac, despre lupta împotriva corupției în politică
Premierul desemnat a susținut că „împărtășește opinia” lui Nicușor Dan în ceea ce privește corupția potrivit căreia aceasta este „un risc pentru securitatea națională și, pentru prima dată, aceasta este menționată oficial ca atare în Strategia de Apărare Națională”.
„Corupția slăbește statul și erodează încrederea dintre cetățeni și instituțiile publice. Prin urmare, consolidarea instituțiilor, transparența cheltuielilor publice, digitalizarea serviciilor publice și asumarea clară a responsabilității sunt esențiale”, a mai precizat el.
În cadrul interviului a fost abordat și subiectul alegerilor prezidențiale anulate: „Statul mai are încă de făcut eforturi suplimentare pentru a explica alegătorilor ce s-a întâmplat în cadrul alegerilor prezidențiale din 2024, care au fost anulate?”.
La această întrebare, Tomac a susținut că, în opinia sa, „faptele sunt clare”: „Un candidat a încălcat legislația electorală românească și a beneficiat de un avantaj semnificativ față de ceilalți candidați. Desigur, cetățenii au dreptul să cunoască și să înțeleagă raționamentul care stă la baza deciziilor instituționale importante. Consider că raportul complet privind anularea alegerilor, odată ce va fi publicat, va contribui la clarificarea acestor aspecte”.
Întrebat dacă va renunța la calitatea sa de membru al Parlamentului European sau dacă va continua să îndeplinească ambele funcții, Tomac a afirmat că își va îndrepta întreaga atenție și energie conducerii Executivului.
„Cele două funcții sunt incompatibile. Dacă voi fi confirmat de parlament în funcția de prim-ministru, îmi voi dedica toată atenția și energia conducerii guvernului”.
Mai mult, acesta a susținut că nu-l interesează cât timp își va exercita funcția de premier, „ci să obțin rezultate”.
Întrebat care este cel mai mare obstacol în calea succesului său în calitate de premier, Tomac a afirmat: „Nu obișnuiesc să gândesc în termeni de obstacole. Prefer să gândesc în termeni de obiective și responsabilități. Și, de obicei, îmi respect angajamentele pe care mi le asum”.
La finalul interviului, Tomac a susținut că, până la finalul mandatului său de premier, și-ar dori să vadă „o Românie mai puternică, în care proprii cetățeni să aibă din nou încredere”.
Citește și:
Editor : A.M.G.